Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a stabilit în mod incorect prețul de referință al gazelor naturale, prin urmare redevențele cuvenite bugetului de stat au fost mai mici cu circa 4,6 miliarde de lei, se arată în raportul pe 2015 al Curții de Conturi, publicat marți pe site-ul instituției.

"Zăcămintele din care a fost extras țiței în perioada auditată, cea mai mare parte (peste 85%) au producții mici, de sub 10.000 tone/trim, condiții în care cota de redevență aplicabilă este cea minimă de 3,5% din valoarea producției. Prețurile de referință ale gazelor naturale extrase în România au fost stabilite incorect de către ANRM în perioada auditată și s-au situat sub prețurile de referință care ar fi rezultat în condițiile aplicării pct. II din Anexa la Ordinul președintelui ANRM nr. 98/1998 respectiv "ca echivalent valoric și al puterii calorifice pentru un coș de combustibili alternativi, cu cea mai frecvența utilizare în România, cotați pe piață internațională", cu consecințe în diminuarea cuantumului redevenței cuvenite bugetului de stat cu aproximativ 4,6 miliarde lei", se arată în sinteza raportului menționat.

În ceea ce privește domeniul petrolier, s-a constatat că în inventarul bunurilor din domeniul public nu au fost incluse toate zăcămintele confirmate, existând zăcăminte care nu au fost inventariate.

"Nu au fost luate toate măsurile pentru a se evita derularea de operațiuni petroliere pe terenuri pe care se află amplasamente cu situri arheologice, rezervații naturale sau perimetre de protecție hidrologică. S-a mai constatat un grad redus de realizare a lucrărilor asumate de titulari, atât din punct de vedere valoric, cât și fizic, întrucât participanții la apel au tendința de a prezența un volum de lucrări nerealist și nesustenabil, pentru a obține un punctaj mare în cadrul Apelului public de oferta, pentru că, ulterior, să solicite ANRM prelungirea perioadei de realizare a lucrărilor, întrucât realizarea acestora fie nu a fost demarată, fie realizarea lucrărilor nu se poate încadra în perioada stabilită inițial", se mai arată în raport.

De asemenea, ANRM nu a descalificat unii participanți la apelul public de ofertă, în condițiile în care documentele prezentate de aceștia fie erau incomplete, fie nu îndeplineau condițiile legale privind perioada de utilizare.

"S-a constatat, pe de o parte, efectuarea unor tranzacții între companii afiliate, iar, pe de altă parte, efectuarea unor tranzacții cu gaze naturale la prețuri reglementate (peste cota stabilită conform Ordinului președintelui ANRE nr. 24/2013 și Ordinului președintelui ANRE nr. 161/2014), acestea având influență directă asupra valorii redevenței petroliere cuvenite bugetului de stat. La nivelul ANRM nu se cunoaște, cu exactitate, nivelul fondurilor care trebuiau a fi constituite pentru transferul de tehnologie și pregătire profesională, fiind constatate diferențe între sumele evidențiate de ANRM pentru această activitate și sumele înscrise în acordurile petroliere", se mai arată în constatările Curții de Conturi.

În ceea ce privește domeniul minier, Curtea de Conturi precizează că, la nivelul ANRM, nu este organizată evidența resurselor/rezervelor minerale ale țării și actualizarea permanentă a acesteia și nu se poate face o radiografie completă a bogățiilor de care țară noastră dispune, astfel încât să fie posibilă întocmirea de situații centralizate, la nivel național, privind resursele/rezervele minerale ale țării, incluzând și situația rezervelor minerale neexploatate încă.

Mai mult, pentru doar 19 perimetre (17% din numărul total de 115 perimetre în care s-au desfășurat activități de prospecțiune, în perioada 2011-2015), cercetarea s-a continuat în baza unei licențe de explorare acordate de către ANRM.

"S-a remarcat existența a 453 licențe de exploatare (344 de licențe negociate și semnate de ANRM cu titularii licențelor de explorare încetate anterior anului 2011 și 109 licențe negociate și semnate de ANRM în perioada 2011-2015), neintrate în vigoare ca urmare a faptului că acestea nu au fost aprobate printr-o hotărâre a Guvernului, așa cum prevede art. 21 din Legea minelor nr. 85/18.03.2003. În totalul licențelor de exploatare aflate în derulare în perioada auditată (496 de licențe), ponderea o reprezintă licențele prin care au fost concesionate zăcămintele de roci utile (aproximativ 64%), urmate de cele prin care au fost concesionate zăcămintele de ape minerale naturale, terapeutice, geotermale (aproximativ 16%) și cărbuni (aproximativ 7%)", susțin oficialii Curții de Conturi.

Având în vedere că majoritatea licențelor de exploatare neintrate în vigoare au fost acordate în perioada 1998-2000, se constată faptul că, timp de aproximativ 17 ani, titularii a 224 de licențe de exploatare acordate în baza vechii Legi a minelor nr. 61/1998, neaprobate până în prezent prin hotărâre a Guvernului, au desfășurat activități de exploatare doar pe baza avizelor la programele anuale de exploatare și/sau cercetare acordate de ANRM.

"ANRM nu deține informații pentru toate cantitățile de nisip și pietriș exploatate din albiile minore ale râurilor și din cuvetele lacurilor, respectiv nu a urmărit calcularea și virarea la bugetul de stat a redeventei miniere, datorate de agenții economici, având drept consecință diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma estimată la valoarea de 993 mii lei ", potrivit documentului.

În perioada 2011-2015, veniturile bugetului de stat au fost diminuate cu suma de 68,4 milioane de lei, reprezentând diferența de redevență minieră, calculată în condițiile Legii nr. 262/2009 și OUG nr. 102/2013, ca urmare a faptului că 19 titulari de licențe de exploatare au refuzat să semneze sau au semnat cu întârziere actele adiționale de modificare a cuantumului redevenței, la valoarea actualizată.

AGERPRES