"Activităţile de sondaj şi foraj pe care le desfăşurăm în Marea Mediterană se află pe teritoriul nostru suveran. Nu avem nevoie să primim permisiunea sau acordul nimănui pentru acest lucru", a spus acesta, în timpul unei ceremonii de lansare a navei în provincia de coastă a Turciei, Mersin.

Lansarea are loc într-un moment în care tensiunile dintre Turcia şi Grecia s-au amplificat, Erdogan acuzând Atena că ar înarma insulele din Marea Egee care au un statut demilitarizat.

Descoperirile de gaze naturale în estul Mediteranei în ultimul deceniu au făcut din regiune o sursă alternativă de energie viabilă pentru Europa, dar au accentuat şi disputele dintre ţările vecine din regiune cu privire la drepturile asupra resurselor.

Ultima navă, retrasă în septembrie 2020

Un purtător de cuvânt al guvernului grec a declarat marţi reporterilor că Atena monitorizează situaţia cu atenţie.

„Trebuie să fim vigilenţi. Întotdeauna am făcut ceea ce trebuie pentru a avea stabilitate în regiunea noastră şi pentru a apăra pe deplin dreptul internaţional şi propriile noastre drepturi suverane”, a declarat purtătorul de cuvânt Giannis Oikonomou.

Ankara a anunţat că Abdulhamid Han de 238 de metri (780,84 ft) este cea mai mare şi cea mai avansată navă de foraj în mare adâncime din flota sa de cercetare şi explorare.

Turcia nu a mai trimis o navă de foraj în estul Mediteranei de la retragerea navei de foraj Yavuz din apele contestate în septembrie 2020.

Navele de foraj Yavuz, Fatih şi Kanuni operează în Marea Neagră, unde Turcia a descoperit o rezervă de gaze naturale cu un volum de 540 de miliarde de metri cubi.

Turcia se bazează aproape în totalitate pe importuri pentru a-şi satisface nevoile energetice, iar creşterea preţurilor globale la energie a deraiat planul guvernului de a-şi transforma deficitul de cont curent la un excedent.