ANI a sesizat Inspecţia Judiciară în cazul judecătorului care a decis că Diaconu poate candida
Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la conduita judecătorului de la Tribunalul Bucureşti care a decis că Mircea Diaconu poate candida la alegerile europarlamentare, au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, oficiali din IJ.
Potrivit sursei citate, în cazul sesizării ANI va fi verificat modul în care a decurs procesul din 4 aprilie de la Tribunalul Bucureşti, pentru a se stabili dacă judecătorul a săvârşit vreo abatere disciplinară.
"S-a înregistrat astăzi (miercuri, n.r.) şi va fi repartizată în sistem aleatoriu unui inspector. Vor fi făcute verificări prealabile în legătură cu aspecte vizând modul în care s-a luat decizia şi se va stabili dacă sunt indicii ale săvârşirii unei abateri disciplinare de către judecătorul de caz", au precizat sursele citate, pentru MEDIAFAX.
Raportul întocmit de Inspecţia Juridiară va fi înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide dacă îşi va însuşi sau nu concluziile acestuia.
Judecătoarea Camelia Maria Ilie, de la Tribunalul Bucureşti, a admis, în 5 aprilie, contestaţia lui Mircea Diaconu privind candidatura acestuia ca independent la alegerile europarlamentare.
Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care în 9 aprilie a menţinut hotărârea Tribunalului Capitalei.
Judecătoarea Camelia Maria Ilie a arătat, în motivarea deciziei privind candidatura lui Mircea Diaconu , că acesta are "vocaţia legală incontestabilă" de a ocupa funcţia de europarlamentar, arătând totodată că legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice nu poate fi asociată legii penale.
Potrivit motivării, prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate, legiuitorul a îngăduit unei persoane faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcţii alese, între care şi calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă şi funcţii numite.
"În aceste condiţii, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcţia de europarlamentar, funcţie în mod evident integrată funcţiilor eligibile, nu este incidentă interdicţia invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaţia legală incontestabilă de ocupa funcţia de europarlamentar", a notat judecătoarea în motivare.
Magistratul a făcut referire şi la sintagma "aceeaşi funcţie", folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul Tribunalului a arătat că "ar însemna să se lovească în chiar substanţa dispoziţiilor constituţionale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, şi care concură cu exercitarea suveranităţii naţionale".
"Examinând cadrul legal incident în materia funcţiilor elective, se observă că interdicţia legală referitoare la dreptul de a fi ales vizează persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească defintivă, şi este reglementă din perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constând în interdicţia temporară a exercitării unor drepturi, în speţă drepturi electorale", se mai menţionază în motivare.
Pe de altă parte, arată instanţa, Legea 176/2010 nu poate fi supusă, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal şi sancţiunilor penale. Interdicţia de a mai exercita, timp de trei ani, o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune care apare suplimentar, alături de sancţiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcţie, adaugă instanţa, în motivare.
"Fiind angajată în cadrul răspunderii disciplinare, această sancţiune trebuie să aibă legătură cu circumstanţele în care a fost săvârşită fapta ce a declanşat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese şi tocmai de aceea vizează aceeaşi funcţie, şi nu o alta, atunci când este vorba de funcţii sau demnităţi eligibile. (...) Dreptul de a candida la alegeri şi, dacă este cazul, de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul numărul 1 şi inerent noţiunii de regim cu adevărat democratic, nu ar fi decât iluzoriu dacă parte interesată ar putea în orice moment să fie lipsită de el în mod arbitrar", a notat judecătoarea Camelia Maria Ilie în mtivare.
Judecătoarea a invocat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a calificat ca fiind "arbitrară" interpretarea extensivă a unei prevederi legale lipsite de claritate în materie electorală.
"Totodată, s-a reţinut că «lipsa de claritate a prevederilor relevante în materie le impunea autorităţilor naţionale să fie prudente în interpretarea lor, ţinând cont de impactul direct pe care aceasta îl avea asupra rezultatelor alegerilor», iar prevederile hotărâtoare pentru atribuirea unui mandat de deputat nu corespundeau la data evenimentelor cu cerinţele de precizie impuse de jurisprudenţa sa", mai arată magistratul în motivarea deciziei.
Mircea Diaconu şi-a depus, în 26 martie, la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatură şi listele de susţinători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent. El anunţase în 19 martie că şi-a dat demisia din PNL şi va candida independent la alegerile europarlamentare.
Agenţia Naţională de Integritate a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.
"Agenţia Naţională de Integritate comunică Biroului Electoral Central faptul că domnul Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European. Considerentele pe care le avem în vedere sunt întemeiate pe următoarele: Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.3104/2012 prin care a fost respins recursul formulat de domnul Diaconu Mircea; Constituţia României republicată; Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; Legea nr. 33/2007 - republicată privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European", se arată în informarea semnată de preşedintele ANI, Horia Georgescu, şi adresată preşedintelui BEC, Florentin Sorin Drăguţ.
Diaconu a contestat la Tribunalul Bucureşti decizia Biroului Electoral Central prin care i-a fost respinsă candidatura, demersul său fiind admis de această instanţă.
Sursa: mediafax.ro
