Angela Merkel respinge orice plan de modificare a frontierei dintre Serbia şi Kosovo
Cancelarul german Angela Merkel a avertizat marţi că un eventual acord de modificare a frontierei între Serbia şi Kosovo ar risca să aibă repercusiuni în alte regiuni din Balcani, transmite agenţia EFE.
Merkel a făcut aceste declaraţii la conferinţa de presă comună cu premierul croat, Andrej Plenkovic, care la rândul său s-a arătat sceptic faţă de un asemenea plan evocat recent de guvernele de la Belgrad şi Pristina ca posibilă soluţie de normalizare a relaţiilor dintre ele.
'Desigur că sprijinim toate discuţiile care pot duce la acest obiectiv, dar în acelaşi timp spunem că integritatea teritorială, aşa cum o regăsim în acest moment, este un lucru preţios', a indicat Angela Merkel.
Şefa guvernului german a atras atenţia că un acord de schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo ar putea fi un precedent de la care să pornească alte negocieri similare în puncte conflictuale din Balcani. 'Trebuie să avem grijă ca negocierile dintr-un loc să nu conducă la negocieri într-un alt loc', a subliniat Angela Merkel.
Ea a recunoscut că această problemă teritorială a fost unul din punctele cele mai importante ale discuţiei telefonice pe care a avut-o luni cu preşedintele SUA, Donald Trump, care, la fel ca şi Rusia, înclină să sprijine un astfel de acord de partiţie teritorială între Serbia şi Kosovo, privit însă cu scepticism de UE.
La fel s-a poziţionat şi premierul croat, care a spus că 'frontierele trebuie respectate', întrucât orice schimb de teritorii ar putea avea 'repercusiuni în alte locuri din Balcani', generând instabilitate.
Dar tot marţi, ministrul de externe sârb Ivica Dacic a spus că după un 'viraj istoric' în negocierile pentru normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina se prefigurează un 'rezultat'. 'Ni se oferă o oportunitate istorică pentru a câştiga ceva pentru poporul nostru şi pentru cetăţenii noştri din Kosovo (...) Întrebarea este dacă vrem să câştigăm ceva sau să pierdem totul', a adăugat el în această declaraţie dată televiziunii publice sârbe RTS .
Aceste declaraţii survin după ce preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a pledat recent pentru o viitoare 'delimitare' frontalieră cu Kosovo, în timp ce liderul kosovar, Hashim Thaci, a cerut o 'corectare a frontierelor', declaraţii destul de vagi, dar care au fost interpretate ca fiind un posibil pas către o partiţie teritorială.
Însă liderul kosovar a adăugat ulterior că nu susţine vreo partiţie şi nici un schimb de teritorii cu Serbia, el dorind prin 'corectarea' frontierelor despre care a vorbit ca trei localităţi majoritar albaneze din sudul Serbiei să facă parte din Kosovo şi se opune oricărei soluţii care ar însemna pierderea părţii de nord a Kosovo.
Anterior, politicieni sârbi şi unele media sârbe au sugerat o redesenare a frontierelor pentru ca zonele din nordul Kosovo majoritar sârbe să fie incluse în Serbia, în schimbul unor zone majoritar albaneze din Serbia.
Circa 100.000 de sârbi locuiesc în Kosovo, jumătate dintre ei la nord de râul Ibar, în localităţi unde formează o majoritate, ceilalţi fiind stabiliţi la sud de acel râu în zone majoritar albaneze. Cei mai mulţi dintre sârbii kosovari se împotrivesc autorităţilor de la Pristina şi consideră în continuare Belgradul ca fiind capitala lor. În zonele majoritar albaneze din Serbia trăiesc circa 55.000 de etnici albanezi.
Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, John Bolton, a dat de înţeles săptămâna trecută că Statele Unite ar fi favorabile unui eventual acord privind un schimb de teritorii între Kosovo şi Serbia, în cadrul unei soluţii definitive asupra statutului acestei regiuni.
"Dacă Kosovo şi Serbia încheie un acord care le satisface şi pe una şi pe alta, cred că SUA le vor susţine incontestabil", a declarat Bolton în cursul unei conferinţe de presă la Kiev. "Poziţia noastră, cea a SUA, este că dacă cele două părţi încheie un acord - şi nu excludem ajustări teritoriale, însă într-adevăr nu suntem noi cei care să ne pronunţăm - nu i ne vom opune", a adăugat el.
Belgradul şi Pristina desfăşoară de trei ani un dialog mediat de Uniunea Europeană cu obiectivul normalizării relaţiilor, o condiţie pusă de Bruxelles pentru aderarea în blocul comunitar.AGERPRES
