Reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate și ai Procuraturii Generale de la Chișinău au inițiat o anchetă după ce în presă au apărut informații potrivit cărora FSB și Kremlinul ar fi lucrat ani la rând pentru a destabiliza Republica Moldova.

,,SIS și PG informează, că în spațiul mediatic, au apărut publicații privind pretinsul suport ilegal al unor partide politice de către Federația Rusă, în scopul unor interese politice ale autorităților ruse. Mai exact, este vorba de pretinse canalizări ale unor sume semnificative de bani, oferite de către FSB-ul rusesc, în scopul susținerii unor politicieni moldoveni și crearea unui parteneriat, pentru răsturnarea regimului pro-occidental și reorientarea Republicii Moldova spre Federația Rusă. În publicație se enumeră diverse instrumente, printre ele fiind transferarea unor posturi de televiziune pro-ruse, în scopul promovării agendei Moscovei, trimiterea unor echipe de strategi politici ai FSB-ului pentru consilierea unor partide politice. Cu referire la informațiile nominalizate, Serviciul de Informații și Securitate de comun cu Procuratura Generală vor investiga faptele expuse în postările respective, și vor adopta decizii prompte, corespunzătoare rezultatelor cercetării”, au anunțat reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău.

Dezvăluiri despre manipulările Rusiei

Un set de documente sensibile obținute de serviciile secrete ucrainene și analizate de „The Washington Post” ilustrează modul în care Rusia lui Putin încearcă să manipuleze țările din Europa de Est chiar și în pofida declinului campaniei sale militare din Ucraina. Conform documentelor și surselor „The Washington Post”, FSB a direcționat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a-și asigura o rețea de politicieni supuși în Republica Moldova și a reorienta acest stat către Moscova.

Potrivit documentelor, din 2016, operațiunile FSB în Republica Moldova sunt conduse de generalul Dmitri Miliutin, care ocupă funcția de șef adjunct al Departamentului de Informații Operaționale. Miliutin a lucrat o perioadă îndelungată cu ajutorul lui Igor Ceaika, un om de afaceri rus care este fiul fostului procuror general al Rusiei. Ceaika este ambasador în Republica Moldova al unei asociații de afaceri legate de Kremlin.

Până de curând, după cum arată actele, principalul vehicul al FSB în Republica Moldova a fost Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, condus de fostul președinte pro-rus Igor Dodon. Ceaika nu și-a ascuns niciodată legăturile strânse cu Dodon, făcând chiar și, din 2019, afaceri în domeniul imobiliar și în cel al gestionării deșeurilor cu fratele mai mic al acestuia din urmă.

Însă PSRM a intrat într-o fundătură din cauza scandalurilor de corupție, implicându-l pe Igor Dodon. Într-un filmuleț înregistrat în secret și făcut public în 2019, Dodon a recunoscut faptul că a primit bani din Rusia, inclusiv de la Gazprom, având nevoie lunar de la 800.000 până la 1 milion de dolari pentru a acoperi „costurile de funcționare” ale partidului său.

Acuzat de trădare, îmbogățire ilicită, corupție și finanțare ilegală a partidului său, Igor Dodon nu a răspuns întrebărilor adresate de „The Washington Post” purtătorului de cuvânt al PSRM. În instanță, el a negat toate acuzațiile și s-a declarat victima unor dosare „sută la sută politice”.

Ca răspuns, FSB a elaborat un plan - datat 21 noiembrie 2020 și analizat de „The Washington Post” - care prevedea folosirea poziției socialiștilor de cel mai mare partid din Parlament, împreună cu formațiunea politică a lui Șor, pentru a menține influența Rusiei la Chișinău, inclusiv prin adoptarea unei legi care ar transfera controlul serviciului de securitate și informații din Republica Moldova de la președinție la forul legislativ. Însă, la fel ca Dodon, Partidul Socialiștilor a fost înfrânt în alegerile parlamentare din iulie 2021, iar planul nu a ajuns nicăieri.

Strategii politici moldoveni angajați de FSB au raportat în septembrie 2021 la Moscova că înfrângerea PSRM-ului a fost „rezultatul unei crize sistemice”. În opinia lor, Dodon era o persoană cu o „reputație afectată în mod ireversibil” și trebuia îndepărtat de pe scena politică cu „virtuozitate chirurgicală”.

Moscova s-a grăbit să găsească un înlocuitor pentru Dodon. Șor, care intrat în politică cu un trecut de președinte al unei importante bănci și deținător al unui lanț de magazine duty-free din Republica Moldova, era văzut de FSB ca un soi de populist pus pe spectacol, dar manipulabil. El a obținut un succes timpuriu în 2015, când a fost ales primar al orașului Orhei. Dar, doi ani mai târziu, a fost găsit vinovat de dispariția a 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova - un jaf descoperit în 2014 care a lăsat Guvernul de la Chișinău cu un deficit bugetar de 8% din produsul intern brut.

Șor a făcut apel la condamnare și a rămas în funcția de primar, dar, în 2019, a fugit în Israel. De acolo, a negat acuzațiile de furt bancar, dcalificându-le drept motivate politic. El a continuat să-și conducă partidul din străinătate, obținând 5,7 la sută din voturi (locul trei) în alegerile parlamentare din 2021.

„Pentru unii, (Șor, n. red.) este în mod clar alergic, o figură inacceptabilă. Dar, pentru alții, el este un adevărat idol și un lider”, potrivit unui raport primit de FSB în aprilie 2021.

Strategii politici angajați de Kremlin au călătorit pentru prima dată la Chișinău în martie 2021 pentru a lucra în secret cu partidul lui Șor, arată documentele analizate de „The Washington Post”. Aceștia au depus eforturi mari pentru a nu fi descoperiți, cumpărând cartele SIM preplătite pentru telefoane și păstrând ascunse adresele apartamentelor pe care le închiriau, chiar și pentru membrii partidului lui Șor.

Printre măsurile recomandate de ei figurează ștergerea cât mai mult posibil a „fondului negativ”, probabil condamnarea penală din trecut a lui Șor, și încercarea de a-i curăța imaginea pe internet. Într-un grafic inclus în propunerile direcționate către FSB, strategii politici solicită „recompense” pentru jurnaliști dispuși să șteargă articole sau pentru a obține „controlul asupra deciziilor judecătorești”.

Ilan Șor a declarat că partidul său a folosit serviciile „diferitor consultanți internaționali”, dar că nu știut despre vizita din martie 2021, deoarece nu se afla atunci în Republica Moldova.

Totodată, Șor a primit asistență din partea FSB pentru afacerile sale. În 2020, pe fondul unui conflict cu autoritățile din Republica Moldova, FSB a coordonat transferul participației lui Ilan Șor la compania care administrează aeroportul din Chișinău către miliardarul rus Andrei Goncearenko. Goncharenko „a fost instruit în toate”, a declarat un ofițer superior din FSB într-o discuție despre această afacere.

Pe de altă parte, Șor susține că îl cunoaște personal pe Goncearenko și că acesta „nu a urmat niciodată ordinele FSB”, fiind interesat de aeroport ca de un „proiect atractiv de investiții”.