ANALIZĂ ​Cine semnează propaganda rusă în presa din România

ANALIZĂ ​Cine semnează propaganda rusă în presa din România

Propaganda rusa in Romania a inceput, de aproximativ un an, sa poarte semnatura. Pana in 2016, autorii care puneau umarul la raspandirea mesajelor Moscovei in media locale puteau fi gasiti doar in cateva comunitati de comentatori online, printr-un numar restrans de institutii radio-TV si, eventual, dupa investigatii serioase, in spatele site-urilor conspirationiste cu "autor necunoscut". Acestea lucreaza in continuare, dar lor li s-au adaugat, cu nume si prenume, mai multi oameni de presa vechi si noi, in special in ultimul an, de cand a inceput sa creasca platforma Sputnik in limba romana, dezvăluie  HotNews.ro .

Dincolo de politicienii romani si ceilalti "experti" carora mai toate televiziunile le ofera platforma sa faca, voluntar sau nu, jocurile Kremlinului, cine sunt publicistii si institutiile media care, cu mana lor, transmit propaganda Moscovei?

Reteaua de "informatii alternative" Sputnik este, alaturi de televiziunea RT (fosta Russia Today), unul dintre pilonii propagandei ruse la nivel international. Ambele sunt ale statului rus. Platforma Sputnik in limba romana a fost lansata in Republica Moldova in februarie 2016. O vreme, ea a trecut nebagata in seama in Romania. Dar, anul acesta, a crescut semnificativ:

pe de o parte, este citata tot mai des in media rezistente la distorsiunile Moscovei, ca punct de comparatie intre discursul multor politicieni sau al televiziunilor apropiate puterii si discursul Kremlinului, pe o tema sau alta;

pe de alta parte, Sputnik este preluata tot mai des pe siteurile locale interesate fie doar de cantitatea continutului online, nu si de calitatea si veridicitatea acestuia, fie de siteurile interesate fatis sa propage anumite mesaje ale Rusiei.

nu in ultimul rand, Sputnik si-a intarit, prin continutul sau, rolul de camera de rezonanta pentru jurnalistii din Romania al caror mesaj coincide, voit sau nu, cu cel al Rusiei. Acesta pare sa fie, de altfel, principalul obiectiv al site-ului, avand in vedere ca nu vine cu propriile investigatii, anchete, reportaje sau stiri, ci, in general, preia si impacheteaza "alternativ" informatii si luari de pozitie din presa romana.

Dar cine semneaza pe ro.Sputnik.md?

Cele mai multe texte de pe acest site sunt fie nesemnate, fie semnate de Dragos Dumitriu sau cu initialele D.D.. Dragos Dumitriu este un fost parlamentar si membru PRM, asociat multa vreme cu OTV si cu Dan Diaconescu si care, in anii '90, a lucrat la mai multe publicatii, inclusiv ziarul de scandal "Atac la persoana". Pe langa articolele curente, Dumitriu semneaza, pe Sputnik.md, si editoriale. Intr-unul dintre ultimele sale comentarii, dedicat "fenomenului Vadim", el scrie, intre altele: "Marturisesc ca, de multe ori, ma gandesc cum ar fi Romania cu un presedinte de talia lui Vladimir Putin, un premier ca periculosul Viktor Orban, un diplomat ca Serghei Lavrov? Conducatori care sa inspire incredere si sa dea putere..."

Pe langa Dumitriu, la Sputnik s-au strans mai multe personaje ce transforma platforma rusa intr-un punct nodal al propagandei. Sunt editorialisti cu experienta in presa - fie ea militanta, de scandal, angajata politic sau extremista. Printre ei, reprezentanti ai altor redactii care s-au remarcat in ultimii ani prin mesajele pro-ruse si antioccidentale, precum Activenews.ro sau Napocanews.ro.

Editorialisti Ro.sputnik.md:

Ionut Tene - autor al mai multor carti, in special de poezie, este angajat al Primariei din Cluj, la Biroul de invatamant. In prima parte anului, presa locala relata ca impotriva lui a fost depusa o petitie, fiind acuzat ca, in paralel cu activitatea din primarie, controla site-ul nationalist-extremist Napocanews.ro. Ulterior, impotriva lui au depus plangeri, potrivit Actual de Cluj, si UDMR si comunitatea evreilor din Cluj, din cauza ca Primaria a permis angajarea pe post de sef de birou a unei persoane care "a facut apologia Garzii de Fier".

Ilie Catrinoiu - comentator pe mai multe bloguri si site-uri nationaliste, conservatoare, anti-UE, anti-americane si anti-occidentale in general. Intre altele, a fost vazut, conform ILD, la lansarea de carte pe care Aleksandr Dughin a tinut-o in primavara, la Bucuresti
Octavian Racu - sociolog din Republica Moldova, apropiat lui Iurie Rosca, alaturi de care a tradus, in Moldova, o carte a lui Dughin si a semnat prefata unei alte carti a aceluiasi autor - vezi aici. Scrie si pe diverse site-uri de presa (Voxpublika.md sau Flux.md, la acesta din urma lucrand alaturi de Iurie Rosca, promotor al eurasianismului lui Dughin in Republica Moldova)

Bogdan Duca - politolog si teolog ce se declara conservator si care se exprima impotriva valorilor occidentale, "sorosiste", dar care, intr-un articol in care il proclama pe Dughin drept o "legenda" cu o "biografie destul de banala", proclama ca "Vladimir Putin este un presedinte ales constitutional, prin vot popular, intr-o Rusie in care exista pluralism politic, opozitie politica si mediatica, exista libertate de expresie la fel de controlata ca si in orice stat occidental." Articolul dat drept exemplu a aparut acum trei ani pe un alt site unde Duca semneaza regulat, cu acelasi discurs pro-rus si impotriva valorilor euroatlantice, Activenews.ro. In prezent, Bogdan Alexandru Duca figureaza ca expert la cabinetul lui Victor Opaschi, la Secretariatul de Stat pentru Culte. Bogdan Duca mai semneaza pe propriul blog si, in trecut, a scris si pentru CriticAtac, platforma online de stanga.

Mihai Antonescu - prezentat de Sputnik drept analist financiar si "unul dintre primii experti de imagine din Romania", este o persoana intrata in presa la inceputul anilor '90, a trecut prin nenumarate proiecte media marcate de controverse si scandal, inclusiv OTV si Atac la Persoana, Digi 24 relatand, recent, ca el a primit la un momen dat si o condamnare pentru propaganda nationalist-sovina.

Propaganda oficiala rusa - context

Sputnik Moldova-Romania a aparut dupa inchiderea editiei in limba Vocii Rusiei si inainte de inchiderea unui proiect lansat nu cu multa vreme inainte, RussiaToday.ro. Acest site, initiat de Dan Musetoiu (ex-Money Channel, actualmente autor musetoiu.ro), a rezistat doar 2 ani. Sputnik a intrat pe piata la mai putin de un an dupa deschiderea Centrului Rus de Cultura si Stiinta din Bucuresti, un instrument de "soft power" care si-a intensificat la randul sau activitatea.

Pe de alta parte, in august si apoi in octombrie a.c. propaganda rusa a mai incercat, aparent, o intrare pe piata romaneasca - prin cererea de licenta pentru un post iesean asociat cu televiziunea de stat Rossiya 1, dar solicitarea a fost respinsa de CNA. Surse la curent cu procedurile de obtinere a licentei nu exclud, insa, o revenire a rusilor spre piata TV din Romania, cu ajutorul unor terte parti fata de care CNA sa nu poata avea la fel de usor obiectii.

Vocile oficiale ale propagandei capata, treptat, greutate in Romania, tara unde, pana nu demult, astfel de canale aveau un impact minim, iar propaganda rusa se concentra pe canale online cu autori anonimi, o parte dintre ei fiind adusi in lumina reflectoarelor doar in urma unor anchete de presa (ex. aici si aici).

Astfel de site-uri continua sa functioneze, dar canalele "oficiale", precum Sputnik, iau in greutate pozitionandu-se drept camere de rezonanta pentru politicienii si jurnalistii preferati din Romania. Pressone.ro a exemplificat, saptamana trecuta, "trei nume pe care Sputnik Moldova Romania le elogiaza constant" - Liviu Plesoianu, Lia Olguta Vasilescu si Mircea Badea. Sputnik atrage, astfel, citari si recunoastere din partea institutiilor de presa atente la mesajele propagandei ruse. Vezi cazul Digi 24 (un exemplu) sau B1 TV (un exemplu): In ambele cazuri, continutul livrat, anume ce spune Mircea Badea si cum arata in poze de arhiva ministrul Vasilescu, are mai multe greutate decat relevanta si calitatea sursei.

Cazul posturilor publice romanesti de radio si TV. Plus Digi 24

Noua voce mediatica a Rusiei in Romania incearca astfel sa capete volum intr-o tara unde, pana nu demult, era auzita mai degraba indirect, prin diverse personaje din platourilor de stiri, sau direct prin intermediul anonimilor online si prin corespondentele difuzate de media publice de la Bucuresti.

In cazul acestora din urma, corespondentul Radio Romania la Moscova, Alexandru Beleavski, transmite in continuare nefiltrat mesajele autoritatilor ruse, dupa cum nota HotNews.ro in iulie a.c.. 
Corespondentele trimisului TVR la Moscova, Liviu Iurea, sunt de asemenea mai degraba cuminti. In subiecte fierbinti, publicul televiziunii publice afla de obicei pozitia Moscovei, completata eventual de declaratii exclusive ale unor experti rusi care transmit mesaje de propaganda, dar insotita de un context foarte sumar cu alte puncte de vedere. Acum un an, corespondentul a reusit, intre alele, performanta sa abordeze subiectul propagandei ruse ce viza publicul intern, sub un titlu ce promitea sa explice "cum functioneaza sistemul", limitandu-se la a relata diverse masuri luate de autoritati si a a observa generic "retorica alarmista" a presei. 

In randul televiziunilor private, notabila este deschiderea pe care Digi 24 a manifestat-o, in ultimii ani, fata de reprezentanti ai puterii de la Moscova. Acum 2 ani, postul era atentionat de un membru CNA pentru ca l-a gazduit, intr-un interviu, pe presedintele Dumei de Stat, caruia ii fusese interzis accesul pe teritoriul UE. Anul acesta, acelasi canal i-a permis, intr-un interviu, lui Aleksandr Dughin sa isi transmita nestingherit mesajele direct catre publicul roman. De notat ca, pe de alta parte, Digi 24 este una dintre putinele institutii media locale care, cel putin online, analizeaza periodic modul cum functioneaza propaganda rusa in Romania.


Ultimul articol-odă cu Pleșoianu a fost publicat acum trei ore...



populare
astăzi

1 Informații care dau fiori...

2 ALERTĂ România, condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro plus dobânzi fostului proprietar rus al rafinăriei RAFO Onești

3 VIDEO Priviți ce „drăcovenie” au scos americanii din „cutia cu maimuțe”

4 Dau și ceilalți? / O mare navă rusă s-a scufundat în Mediterană după o explozie la sala motoarelor / „Ursa Major” era „strategică” pentru Rusia

5 Băiatul lui Ștefan Bănică Jr. povestește cum a fost bătut și umilit: „Mi-a dat pumni în burtă, apoi se lua de mine: de ce plângi, ești fetiță?”