Analiză publicată pe site-ul NATO: „Anularea alegerilor prezidențiale a fost un succes strategic pentru Rusia. Faptul că Georgescu a obținut sau nu victoria a fost secundar”
Profesorul român Corneliu Bjola analizează cazul alegerilor prezidențiale din România și campania lui Călin Georgescu de pe rețelele sociale pentru a avertiza cu privire la efectele războiului informațional asupra flancului de Est al NATO. Implicațiile se extind mult dincolo de România, subliniind nevoia urgentă de a integra măsuri robuste de securitate în cadrul strategic al NATO, spune Bjola, profesor de diplomație digitală la Universitatea din Oxford, într-un material găzduit de site-ul Alianței Nord-Atlantice.
Pe 6 decembrie 2024, într-un pas fără precedent, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, citând dovezi furnizate de agențiile de informații potrivit cărora procesul electoral a fost „compromis pe toată durata și în toate etapele sale”.
Această decizie dramatică, fără precedent în istoria României de la revoluția din 1989, subliniază natura evolutivă a războiului hibrid, care include manipularea algoritmică și campaniile de dezinformare digitale ce vizează și destabilizează democrațiile, spune profesorul Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală la Universitatea din Oxford.
Campania prezidențială a lui Călin Georgescu a utilizat strategii digitale sofisticate, bazându-se în mare măsură pe TikTok și Telegram pentru a manipula opinia publică printr-un conținut cu încărcătură emoțională, foarte polarizator, subliniază profesorul, care în cercetările sale analizează impactul tehnologiei digitale asupra diplomației, cu accent pe diplomația publică, negocierile internaționale și contracararea operațiunilor de influență digitală.
În centrul acestei strategii, observă el, s-a aflat o narațiune conspiraționistă care prezenta țara ca fiind „exploatată” în mod sistematic – oamenii și resursele sale fiind subminate de influența UE, care ar fi fost facilitată de o elită națională coruptă în slujba intereselor externe.
De fapt, campania lui Georgescu a fost susținută de actori externi cu o agendă geopolitică, scrie profesorul.
„Un model clar de manipulare artificială”
Pe TikTok, conturile legate de candidatura lui Georgescu au acumulat milioane de vizualizări și aprecieri, spune Bjola.
Analizele au indicat că această creștere a fost rezultatul unui efort coordonat, o proporție semnificativă a conturilor provenind din Rusia și chiar din Iran, valorificând în mod strategic algoritmii platformei deținute de China pentru a amplifica mesajul, scrie profesorul.
Telegram a jucat un rol complementar, găzduind grupuri regionale care au adaptat mesajele la preocupările locale, imitând tacticile observate în Republica Moldova de către rețelele pro-Kremlin, spune el.
Datele privind implicarea au arătat un model clar de manipulare artificială, implicând o activitate condusă de boți și eforturi coordonate de amplificare. Acuzațiile de campanii clonate sau deturnate au adâncit suspiciunile.
O investigație criminalistică preliminară a indicat fluxuri de finanțare ilegale și tehnici asociate cu un actor statal sofisticat, implicând în continuare o intervenție externă.
Un raport publicat în decembrie 2024 de Foreign Policy Centre, un think tank cu sediul în Regatul Unit, a constatat că un ecosistem coordonat de platforme online – inclusiv Telegram, Facebook, X și YouTube – a fost utilizat pentru a disemina conținut aproape identic de promovare a lui Georgescu.
Dintr-un eșantion de peste 3.500 de mesaje și publicații care amplificau prezența acestuia, majoritatea proveneau din Rusia sau de la actori afiliați Rusiei, inclusiv canale, conturi, site-uri web și mass-media de stat precum Russia Today (RT) și Sputnik, alături de numeroase afiliate.
În plus, rezultatele unui canal Telegram numit Press TV – înregistrat în Statele Unite, dar semnalat ca fiind afiliat cu mass-media de stat din Iran – au sugerat o potențială coordonare, având în vedere similaritatea izbitoare a mesajelor, spune profesorul.
Între 25 noiembrie și 4 decembrie, postul iranian a postat sau a redistribuit 15 mesaje despre Georgescu, consolidând relatările propagate pe mai multe platforme de o vastă rețea de actori legați de Rusia.
Sistemele democratice nu sunt echipate pentru a contracara amenințările informaționale
Anularea alegerilor din România subliniază limitele măsurilor de reacție în contracararea amenințărilor hibride, subliniază profesorul.
Sistemele democratice, spune el, sunt în acest moment neechipate pentru a face față provocărilor erei digitale, în care actori statali ostili și entități private exploatează vulnerabilitățile în materie de securitate cibernetică, guvernanță a rețelelor sociale și conștientizare publică.
Interferența în alegerile din România exemplifică abordarea Rusiei în ceea ce privește coerciția informațională, care nu se bazează pe o singură acțiune decisivă, ci mai degrabă pe o „fricțiune operațională persistentă” – un proces susținut și cumulativ care creează influență în timp și poate fi activat strategic atunci când este necesar.
Operațiunile informaționale ale Rusiei în România nu au apărut spontan în săptămânile sau lunile care au precedat alegerile. Mai degrabă, acestea au fost rezultatul unui efort pe termen lung de a stabili rețele, de a modela narațiuni și de a cultiva un ecosistem de dezinformare care ar putea fi mobilizat într-un moment critic, spune Corneliu Bjola.
Anularea alegerilor prezidențiale în urma dezvăluirilor serviciilor de informații cu privire la interferența străină a fost, în sine, un succes strategic pentru Rusia, crede profesorul.
Faptul că Georgescu a obținut sau nu victoria a fost secundar, spune el. Obiectivul principal a fost acela de a eroda încrederea în instituțiile democratice ale României și de a semnala altor state NATO că alegerile lor sunt la fel de vulnerabile.
Cazul românesc ar trebui să servească drept semnal de alarmă pentru NATO și aliații săi, subliniind nevoia urgentă de a trece de la gestionarea reactivă a crizelor la reziliența proactivă, sistemică împotriva războiului informațional hibrid.
Abordarea NATO
În prezent, strategia NATO de contracarare a amenințărilor hibride, prezentată pentru prima dată în 2015 ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, se axează pe trei piloni: pregătirea, descurajarea și apărarea.
Pregătirea se bazează pe schimbul de informații între aliați și pe exerciții precum Steadfast Defender 24, care încorporează scenarii hibride pentru a spori gradul de pregătire pentru conflicte care estompează frontierele tradiționale.
Descurajarea pune accentul pe consolidarea rezilienței societale, pe abordarea vulnerabilităților și pe transmiterea unui semnal către potențialii adversari că NATO este pregătită să răspundă dacă este provocată.
Al treilea pilon al strategiei – apărarea – se bazează pe ambiguitatea strategică privind condițiile ce ar declanșa o acțiune colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington.
Deși această flexibilitate permite NATO să adapteze răspunsurile la amenințări specifice, ea introduce, de asemenea, o incertitudine pe care adversarii ar putea încerca să o exploateze, în special în scenariile de război hibrid, spune profesorul Bjola.
Dacă forțele ostile percep că NATO este ezitantă sau divizată în ceea ce privește pragul prevăzut la articolul 5, acestea pot exploata această incertitudine pentru a contesta progresiv hotărârea Alianței, depășind limitele fără a declanșa un răspuns colectiv.
În 2024, NATO și-a actualizat strategia pentru a aborda sofisticarea crescândă a amenințărilor informaționale ca o componentă a războiului hibrid, cum ar fi utilizarea de către adversari a tehnologiilor AI și deepfake pentru a eroda încrederea publică și a destabiliza societățile.
Lacune semnificative în strategia Alianței
În ciuda eforturilor NATO, cazul României evidențiază lacune semnificative în strategia Alianței, subliniind nevoia urgentă de adaptare, spune Bjola.
În primul rând, țările membre ale NATO demonstrează capacități inegale de a monitoriza și de a răspunde eficient amenințărilor informaționale.
În al doilea rând, dificultatea inerentă în atribuirea acțiunilor hibride – în special a celor desfășurate prin intermediari sau sisteme sofisticate de dezinformare alimentate de algoritmi pe platforme non-occidentale – îngreunează semnificativ procesele decizionale ale NATO.
În al treilea rând, există din ce în ce mai multe dovezi plauzibile ale complicității strategice dintre Rusia și China, în care cele două puteri își ascund reciproc, indirect sau direct, implicarea.
Acest model a devenit evident în incidente precum secționarea cablurilor în Marea Baltică, unde navele chineze au promovat interesele strategice rusești.
În sal patrulea rând, strategia NATO se confruntă cu o provocare persistentă în ceea ce privește răspunsul la amenințările hibride care, în mod individual, se situează sub pragul de invocare a articolului 5 din Tratatul de la Washington.
O nouă abordare
Pentru a aborda în mod eficient provocările cu care se confruntă NATO în contracararea amenințărilor hibride, Alianța ar trebui să adopte un cadru de reziliență informațională dinamică, conceput pentru a perturba strategia Rusiei, spune profesorul Bjola, care propune patru piloni interconectați.
În primul rând, spune profesorul, este nevoie de crearea unui „centru de informații privind amenințările informaționale” la nivelul NATO pentru detectarea și dezmembrarea rețelelor de actori rău intenționați care creează ecosisteme de dezinformare pe termen lung.
Valorificând inteligența artificială și analiza datelor în timp real, acesta ar putea identifica manipulările algoritmice suspecte și ar putea asigura atribuirea în timp util, chiar și atunci când agresorii folosesc proxy-uri sau sisteme sofisticate de dezinformare pentru a-și ascunde implicarea.
În cazul României, acest centru ar fi putut urmări modelele de dezinformare pe TikTok, expunând interacțiunea dintre relatările rusești și amplificarea algoritmică chineză, furnizând informații utile pentru a preveni și contracara amenințările informaționale înainte ca acestea să escaladeze.
În al doilea rând, este nevoie de consolidarea parteneriatelor prin intermediul unei „Alianțe globale împotriva amenințărilor hibride”, care să cuprindă NATO, UE și parteneri internaționali pentru a face schimb de evaluări ale amenințărilor, a coordona răspunsurile și a pune în aplicare măsuri, inclusiv sancțiuni, apărări cibernetice și comunicații strategice.
În cazul României, alianța ar fi putut exercita presiuni diplomatice asupra platformelor care găzduiesc astfel de conținuturi și ar fi expus coluziunea strategică dintre actorii ruși și chinezi, spune profesorul.
În al treilea rând este nevoie de elaborarea unui „cadru de escaladare a amenințărilor hibride” pentru a preveni exploatarea tactică a amenințărilor informatice în momente critice prin definirea unor praguri clare pentru intervenția NATO.
În România, acest cadru ar fi putut declanșa măsuri defensive colective, cum ar fi desfășurarea de experți în criminalistică digitală sau inițierea de operațiuni comune de securitate cibernetică, pentru a întrerupe dezinformarea înainte ca aceasta să poată destabiliza instituțiile democratice.
În al patrulea rând, ar fi nevoie de desfășurarea unui „grup operativ pentru narațiuni reziliente” pentru a contracara dezinformarea în timp real și pentru a consolida încrederea publică în NATO și în membrii săi.
Format din experți în comunicare strategică ai NATO, guverne aliate, specialiști în războaie hibride și voci independente (de exemplu, DFRLab, Bellingcat), grupul operativ se va extinde în funcție de necesități pentru a include persoane cu influență locală, jurnaliști și experți în securitate cibernetică.
În România, aceasta ar fi putut desfășura mesaje verificate pe TikTok și pe alte platforme pentru a submina falsurile și a restabili încrederea în procesele democratice, spune Bjola.
