ANALIZĂ Planul OMV-Gazprom ameninţă independenţa energetică a României
În acest moment, proiectul gazoductului South Stream este blocat de către Comisia Europeană, ca urmare anexării Crimeei de către Rusia şi a sprijinului acordat insurgenţilor din estul Ucrainei. Gazoductul este programat să pornească din Rusia, să traverseze Marea Neagră până în Bulgaria şi de aici să se bifurce. Ramura nordică va traversa Serbia, Ungaria şi Austria, în vreme ce o serie de legături vor fi realizate şi către Croaţia şi Slovenia. Ramura sudică va traversa Grecia şi Marea Meditarană, până în Italia.
Prietenia ruso-austriacă
Analiştii estimează că singurul mod prin care Uniunea Europeană ar putea da undă verde proiectului este ca acesta să fie respecte prevederile legislaţiei comunitare şi să permită şi accesul terţilor la conductă. Potrivit „New York Times“, în acest mod, OMV va putea transporta gazele din Marea Neagră prin South Stream către Austria.
Luna trecută, OMV a semnat cu Gazprom acordul prin care să fie construit sectorul austriac al South Stream, iar Gerhard Roiss , directorul general al grupului austriac, a început să facă lobby pentru realizarea gazoductului. El a anunţat că sancţiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană nu vor afecta construcţia gazoductului.
Zăcăminte programate să intre în producţie din 2019
OMV controlează 51% din acţiunile Petrom , statul deţine 20,6%, Fondul Proprietatea are 18,9%, iar restul de 9,3% sunt tranzacţionate pe bursă. Petrom explorează mai multe perimetre din Marea Neagră, iar în 2012 anunţa o potenţială descoperire de a unui zăcământ de gaze ce ar conţine între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze.
Acesta este explorat împreună cu gigantul american ExxonMobil şi, dacă descoperirea este confirmată, producţia e estimată să înceapă în 2019. South Stream va fi deja funcţional la acel moment, căci ruşii vor să livreze primele cantităţi de gaze chiar din 2015. Partenerii Gazprom pentru realizarea porţiunii din Marea Neagră a South Stream sunt grupul petrolier italian Eni, nemţii de la Wintershall – subsidiară a BASF, cea mai mare companie chimică din lume, şi Electricite de France (EdF).
Industriaşii, nemulţumiţi
Exportul de gaze nemulţumeşte din start industriaşii autohtoni, afectaţi deja de creşterea galopantă a preţului la producţia internă de gaze, urmare a liberalizării impuse de Fondul Monetar Internaţional (FMI).
„Dacă se continuă trendul actual vom ajunge să se închidă industria de îngrăşăminte, combinatele siderurgice au probleme, iar în viitor vor avea probleme şi micile firme de genul brutării sau industria alimentară, care consumă multe gaze. De vină este statul român care nu are o strategie de valorificare a gazelor naturale şi UE care a făcut o greşeală şi nu a sprijinit gazoductul Nabucco. Acum, Italia şi Austria fac presiuni pentru deblocarea South Stream şi vor reuşi“, a declarat, pentru „Adevărul“, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
El a completat că în acest moment consumul de gaze scade în România, dar „scade haotic“, ca urmare a închiderii firmelor şi nu ca urmare a unui program naţional de eficientizare energetică, iar acest lucru afectează direct numărul de locuri de muncă, colectările la buget sau consumul intern. Pe viitor, acest lucru ne va crea o vulnerabilitate, spune el.
Nici consumatorii casnici nu sunt mai fericiţi. Cristina Toderaş, preşedintele Asociaţiei Române a Consumatorilor de Utilităţi (ARCU), spune că România va subvenţiona securitatea energetică a altor state pe seama propriei sale independenţe energetice. Cel mai negru scenariu este cel în care Petrom exportă gazele, iar companiile şi populaţia vor trebui să acopere şi importurile şi diferenţa ce se va duce la export.
Departamentul pentru Energie exclude ideea
Departamentul pentru Energie exclude, însă, ideea ca gazele din Marea Neagră să fie exportate prin South Stream.
„Având în vedere acordul încheiat de Transgaz cu Exxon şi Petrom pentru ca gazele produse în Marea Neagră să intre în sistemul de transport românesc, excludem posibilitatea ca acestea să tranziteze South Stream“, arată reprezentanţii Departamentului pentru Energie.
Petrom spune că este prea devreme pentru a vorbi de impactul gazelor din Marea Neagră pentru că încă nu se cunoaşte dacă proiectul este viabil din punct de vedere comercial.
„Totuşi, în cazul în care viabilitatea comercială a proiectului Neptun va fi confirmată, principala destinaţie a potenţialei producţii de gaze este piaţa românească. Este posibil să existe un potenţial semnificativ de producţie de gaze în zona de mare adâncime a Mării Negre, iar România va avea oportunitatea să dezvolte o piaţă de gaze care să fie în competiţie cu huburile regionale şi din întreaga Europă“, potrivit reprezentanţilor Petrom.
Planul B al lui Putin
Chiar dacă South Stream este blocat acum în Bulgaria, Vladimir Putin are deja un „plan B“ pentru gazoduct: trecerea prin apele teritoriale ale Turciei şi apoi un traseu prin Grecia şi Italia către Austria. Turcia şi Rusia au semnat recent mai multe înţelegeri energetice, iar Guvernul de la Ankara exportă mai departe produse agroalimentare în Rusia, nefiind sub embargou. Grecia e deja inclusă în planurile pentru ramura sudică, iar sentimentul anti-european este alimentat de austeritatea impusă în cadrul acordurilor cu FMI şi UE.
Totuşi, exportul ar crea unele beneficii
Chiar dacă gazele din Marea Neagră vor fi exportate, iar preţurile interne din România nu vor scădea, ar putea exista şi unele efecte pozitive.
Alexandru Bucşă, directoru general al Gaz Sud, al treilea distribuitor de gaze din România ca mărime, crede că noile descoperiri de gaze din Marea Neagră nu vor duce la scăderea preţului pentru consumatorii români, întrucât resursele vor fi exportate către alte ţări, dar pentru România ar putea avea rezultate pozitive la nivel macro. Beneficiile vor consta în creşterea exporturilor României, venituri mai mari la bugetele locale, dezvoltarea infrastructurii din acele zone şi salarii mai mari pentru cei care lucrează în sector.
„Clientul final va plăti acel preţ liberalizat, de la foarte mare la foarte foarte mare, şi are dreptul să aleagă. Dar dacă cumva ne închipuim că va fi o supraofertă de gaze pe piaţa din România şi o să scadă preţul în România, nu va fi aşa. Probabil orice investiţie este foarte profitabilă ca să poţi să exporţi gazul dacă preţul de afară este mai mare. Şi atunci o să se facă multe ţevi şi o să se exporte, ceea ce vrea să facă OMV acum. Deci asta se va întâmpla, se va face capacitatea logistică de export, iar preţul în ţară nu o să scadă“, a spus Bucşă, citat de Agerpres.
Bucşă compară producţia de gaze cu producţia Dacia de la Mioveni. „Înseamnă că iei Dacia mai ieftină dacă se produce în România? Nu, dar ţara a făcut exporturi, muncitorii sunt bine plătiţi, zona s-a ridicat cât de cât, infrastructura se pune la punct. Acestea sunt efectele pozitive“, a spus el.
Sursa: adevarul.ro
