ANALIZĂ: Gazul, o armă cu dublu tăiş pentru Rusia împotriva Ucrainei
Rusia amână folosirea armei gazului împotriva Ucrainei, care riscă să fie costisitoare în relaţiile cu o parte din piaţa europeană şi să-i slăbească poziţia în negocierile dificile în curs de desfăşurare pentru accesul la piaţa chineză.
ANALIZĂ: Gazul, o armă cu dublu tăiş pentru Rusia împotriva Ucrainei (Imagine: Arhiva AFP/ Mediafax Foto)
Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat, în cursul acestei săptămâni, că Rusia ar putea reduce livrările de gaze naturale către Ucraina, dacă autorităţile de la Kiev nu vor plăti datoriile de 2,2 miliarde de dolari, cu riscul de a afecta livrările spre Uniunea Europeană, ceea ce ar înseamna o reeditare a "războiului gazelor" din 2006 şi 2009.
Cu toate acestea, Kremlinul pare să fi ales amânarea aplicării acestei măsuri împotriva Ucrainei.
Speculaţiile privind închiderea "robinetului" la livrarea gazelor pentru Ucraina au fost alimentate de o reuniune organizată miercuri pe neaşteptate de Guvernul rus cu preşedintele Vladimir Putin pe tema relaţiilor energetice cu Kievul, însă liderul de la Kremlin a cerut Gazpromului să aştepte noi negocieri înainte de a lua o decizie.
Preşedintele rus a cerut joi ţărilor din Uniunea Europeană să se implice în reglementarea crizei şi să dea banii necesari pentru ca autorităţile de la Kiev să-şi achite datoriile.
Deşi nu înseamnă foarte mult, această deschidere a Moscovei este în contradicţie cu poziţia autorităţilor proeuropene de la Kiev, care au ales confruntarea. Kievul a anunţat că refuză creşterea cu 80 la sută a preţului la livrarea gazelor impusă de Gazprom începând din 1 aprilie şi a stopat orice plată către Rusia.
Pentru Moscova, jocul este însă riscant. Mai întâi, arma gazului şi-a pierdut eficienţa. În plus, spre deosebire de disputele din 2006 şi 2009, actuala criză intervine la sfârşitul iernii, iar impactul va fi limitat. În consecinţă, UE este mai puţin vulnerabilă, mai ales că în prezent alimentarea are loc în parte prin gazoductul Nord Stream, iar europenii deţin importante rezerve de gaze.
Mai mult, UE s-a mobilizat rapid pentru găsirea unui plan pentru reducerea dependeţei de gazul livrat de Rusia, prin creşterea importurilor din Norvegia, Algeria şi a rezervelor de gaze naturale lichefiate.
"Dat fiind că economia rusă, în prezent instabilă, este în continuare dependentă de încasările din exporturile de energie, Rusia are interesul să menţină livrările de gaze spre UE", consideră Lilit Gevorgyan, expert la IHS.
- Dificultăţi cu China
Asemenea Statelor Unite, UE s-a angajat să ajute Kievul prin inversarea direcţiei de livrare pentru conductele care transportă gazul rusesc spre unele ţări din Europa, la un preţ mai mic, procedură care a fost deja denunţată ca fiind ilegală de către Gazprom.
"De această dată, Ucraina va găsi gazul necesar în cealaltă parte, ceea ce va grăbi reducerea dependenţei de gazul livrat de Rusia", notează expertul Aleksei Malacenko, de la centrul de reflecţie Carnegie.
Rusia riscă "să piardă această piaţă pentru totdeauna. Iar dacă va trebui să ne redirecţionăm gazele spre China, atunci chinezii vor fi cei care vor impune preţul", adaugă el.
Gazpromul negociază de mai mulţi ani un contract care i-ar oferit, pentru prima oară, acces pe imensa piaţă chineză.
După ce în ultimii ani a rezolvat probleme tehnice (rute, volumul de livrare), compania Gazprom încearcă să ajungă la un acord cu Beijingul privind preţul pentru livrarea gazelor, însă semnarea contractului, aşteptată încă de anul trecut, a fost din nou amânată.
"Pentru Rusia, ar fi contraproductiv să întrerupă livrarea gazelor pentru Ucraina înainte de încheierea negocierilor cu China", au subliniat analiştii de la Bank of America Merrill Lynch.
Negocierile dintre Moscova şi Beijing au devenit intense în ultimele săptămâni, partea rusă având în vedere un acord cu prilejul vizitei lui Vladimir Putin în China, prevăzută pentru luna mai.
Directorul Gazprom, Aleksei Miller, s-a deplasat în cursul acestei săptămâni la Beijing, cu o delegaţie guvernamentală rusă, dar fără rezultate concrete, deocamdată.
"Semnarea contractului este mai importantă ca niciodată, mai ales că nu mai există nicio speranţă privind creşterea livrărilor spre Europa şi ţările din Comunitatea Statelor Independente, fostul spaţiu sovietic", a apreciat expertul Natalia Mitrova, citată de cotidianul Vedomosti. "China este însă un negociator dificil şi nu va rata ocazia să profite de această situaţie pentru a obţine avantaje suplimentare", a adăugat expertul.
Sursa: mediafax.ro
