Umflarea preţurilor la materiale cu 1.000%, lipsa de interes “aproape generală” din partea instituţiilor publice, inexistenţa unor clauze penalizatoare pentru nerespectarea termenelor, dirigintele de şantier, “la pachet” cu constructorul, sunt doar câteva dintre modurile prin care se fraudează fondurile publice în construcţii, potrivit unei analize publicate în cel mai recent număr al revistei Curţii de Conturi. 

Frauda în aplicarea procedurilor de achiziţii publice cunoaşte o “perfecţionare continuă”, este una dintre concluziile analizei “Modalităţi de fraudare a fondurilor publice în realizarea lucrărilor de construcţii pentru obiective de investiţii”, publicate de Curtea de Conturi.

“Proiectanţii utilizează la estimarea valorii lucrărilor pentru realizarea obiectivelor de investiţii preţuri supradimensionate ale resurselor materiale comparativ cu situaţia reală la momentul întocmirii proiectului, de multe ori cu procente de până la 1.000%”, se arată în analiza semnată de un auditor de la Curtea de Conturi Ialomiţa.

Totodată, în cadrul procedurilor de achiziţie publică, apar cazuri în care valoarea estimată a unei lucrări este de multe ori majorată artificial pentru ca firma câştigătoare să poată obţine un preţ umflat.

“Unul dintre motivele care stă la baza majorării artificiale a valorii estimate a unei lucrări este acela de a permite contructorului să obţină un preţ mult mai mare pentru lucrările executate faţă de valoarea lor reală”, menţionează autorul analizei.

Cu cât valoarea estimată a lucrărilor este mai mare, cu atât proiectantul încasează mai mult pentru realizarea acestuia.

Un alt scop avut în vedere la creşterea nejustificată a valorii devizului general este acela că preţul lucrării ce va fi executată în baza acestuia să poată fi şi acesta majorat de către constructor.

Reprezentantul Curţii de Conturi Ialomiţa arată că, deşi legislaţia – HG 28/2008 – stabileşte reguli clare privind modul de întocmire a devizului general, proiectantul este răspunzător doar în ceea ce priveşte stabilirea cantităţilor de lucrări ce vor fi realizate,  nu şi cu privire la evaluarea financiară a acestora.

“Este la îndemâna oricui să verifice care sunt preţurile reale ale pieţei, prin consultarea, de exemplu, a site-urilor oficiale ale distribuitorilor de materiale de construcţie, urmând să fie comparate preţurile practicate de aceştia cu cele folosite de proiectant. Totuşi, se remarcă o lipsă de interes aproape generală din partea entităţilor publice cu privire la acest aspect, fiind create toate premisele necesare fraudării”, avertizează autorul analizei.

Pe de altă parte, sursa menţionată precizează că în contractele de prestări servicii pentru întocmirea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii nu sunt prevăzute clauze penalizatoare pentru nerespectarea termenelor de realizare a serviciilor contactate.

O practică des întâlnită în realizarea construcţiilor este aceea că dirigintele de şantier vine “la pachet” cu constructorul. “Dacă se constată astfel de situaţii, suspiciunea de fraudă este ridicată întrucât există risc mare de nerespectare a obligaţiilor ce îi revin dirigintelui de şantier, acesta limitându-se numai la semnarea situaţiilor de lucrări executate, fără să fie implicat activ în verificarea modului de realizare propriu-zisă a construcţiei”, potrivit analizei Curţii de Conturi Ialomiţa.

“Triunghiul fraudei”

La baza comiterii fraudelor există trei elemente, care pot fi rezumate sub forma unui “triunghi al fraudei” - oportunitatea, justificarea şi presiunea financiară -, arată analiza menţionată.

Cheia prevenirii fraudei o reprezintă “spargerea triunghiului fraudei”. În opinia autorului, în cazul în care o persoană are un motiv de a comite o fraudă, trebuie să existe şi o oportunitate.

“Sistemele deficiente de control intern pot genera o oportunitate – presupusa probabilitate ca frauda să nu fie detectată reprezintă un considerent esenţial pentru autorul fraudei (...) ”, potrivit sursei menţionate.

Cum îşi justifică tentativele cei implicaţi în fraude?

“O persoană poate formula o justificare prin explicarea rezonabilă a actelor sale, de exemplu ‘este corect să procedez astfel - merit aceşti bani’,  sau ‘ au o datorie faţă de mine’, , ‘iau banii doar cu împrumut – îi voi restitui’ “, explică analiza auditorului de la Curtea de Conturi Ialomiţa.

În opinia autorului analizei, în fraude ajung să fie implicate persoane care au probleme cu jocurile de noroc sau care sunt dependente de droguri.
“ Simpla aviditate poate reprezenta de multe ori un motiv puternic. Alte presiuni pot apărea din problemele financiare personale sau din vicii personale precum jocurile de noroc, dependenţa de droguri etc”, se mai arată în analiza menţionată.

Distribuie Distribuie Comentarii