Grecia se îndreaptă către o săptămână de lucru de șase zile pentru a combate lipsa lucrătorilor și munca la negru, în timp ce alte țări experimentează mai puține zile de lucru. Această schimbare majoră atrage atenția publicului, deoarece implică o zi de muncă în plus. Rămâne de văzut dacă această măsură va avea succes, scriu jurnaliștii de la Deutsche Welle .

Începând cu 1 iulie, Grecia va permite unor unități industriale și de producție, precum și întreprinderilor care furnizează servicii 24/7, să adopte o săptămână de lucru de șase zile în loc de cele cinci tradiționale. Excepții sunt făcute pentru industria turismului și serviciile alimentare. Angajații afectați vor avea o săptămână de lucru normală de 48 de ore, în loc de 40, cu posibilitatea de a lucra mai mult la cererea întreprinderilor. Orele suplimentare vor fi plătite conform legii.

Guvernul elen introduce noi norme pentru a simplifica administrarea, a reduce perioadele de probă la șase luni și a evidenția orele suplimentare. Această legislație vrea să umple golurile din piața forței de muncă prin combaterea muncii nedeclarate și oferirea de stimulente, inclusiv formare gratuită pentru angajați pentru a se adapta la cerințele pieței în schimbare. Săptămâna de lucru de șase zile va fi aplicată doar în anumite sectoare, nu universal.

Un model pentru alte state?

Grecia se confruntă cu provocări precum salarii mici, șomaj ridicat și declinul populației, dar nu este singură în această situație. Țara propune o abordare radicală față de majoritatea vecinilor săi europeni, care experimentează modele variate de săptămâni de lucru mai scurte sau mai flexibile.

De exemplu, în Germania, Deutsche Bahn și sindicatul mecanicilor de locomotivă au redus treptat săptămâna de lucru de la 38 la 35 de ore la începutul acestui an, în timp ce alte țări precum Belgia, Franța, Regatul Unit, Spania și Islanda au adoptat modele de lucru comprimate sau zile de lucru reduse.

Provocări în fața migrației și a orelor de muncă prelungite

Deși a trecut prin momente grele în 2009, marcate de măsuri de austeritate severe, Grecia nu a acceptat atunci săptămâna de lucru de șase zile.

Acum, țara se confruntă cu o redresare economică modestă, având o creștere a PIB-ului estimată la 2,2% în acest an și 2,3% în 2025, peste media zonei euro. Șomajul ar trebui să scadă de la 10,3% în acest an la 9,7% în 2025.

Totuși, emigrarea tinerilor educați și scăderea populației creează o criză de lucrători calificați în sectoare precum agricultura, turismul și construcțiile. Grecii se numără printre angajații cu cele mai multe ore lucrate, în comparație cu omologii lor din Regatul Unit, SUA și Germania, potrivit OCDE.

Salariul minim în Grecia

Salariul minim lunar pentru lucrătorii cu gulere albe în Grecia a crescut la 830 EUR începând din aprilie, iar salariul mediu lunar este acum de aproximativ 1 250 EUR. Prim-ministrul grec intenționează să-l crească la 1 500 EUR până în 2027. Însă aceste creșteri nu compensează reducțiile salariale anterioare și inflația ridicată persistentă. Astfel, mulți cetățeni au două locuri de muncă pentru a supraviețui.

Jens Bastian de la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate din Berlin subliniază că noile reglementări doar aliniază legislația la realitățile pieței muncii din Grecia, unde mulți lucrează deja mai mult de cinci zile pe săptămână.

Muncind mai mult și câștigând mai mult ar putea chiar „să aducă diverși angajați în categorii mai mari de impozit pe venitul personal și de asigurări sociale, neutralizând astfel câștigurile salariale potențiale prin orele de lucru mai lungi”, a explicat Bastian pentru DW.

Soluție pe termen scurt

Noile reglementări permit angajatorilor o flexibilitate considerabilă. Dar pot într-adevăr oamenii să refuze oferta și să rămână la săptămâna de lucru actuală, de cinci zile?

„Negocierile dintre angajator și angajat pot include solicitarea primului și refuzul celui de-al doilea de a lucra mai mult”, a spus Bastian.

Dar, pe teritoriul elen, multe acorduri privind timpul de lucru nu au reprezentare sindicală, în special în întreprinderile mici și mijlocii.

„Păstrarea locului de muncă poate fi un stimulent mai mare decât refuzul de a lucra mai multe ore la insistențele angajatorului”, a mai spus expertul.

Potrivit lui Emmanouil Savoidakis de la cabinetul de avocatură Politis & Partners din Atena, mai multe companii sunt interesate să adopte o săptămână de lucru de șase zile. Motivul? „Pentru a-și spori capacitatea operațională și a-și servi mai bine clienții, în special cei din industrii care se confruntă cu lipsa forței de muncă și cu o cerere sezonieră ridicată”. Savoidakis consideră că acest model ar putea fi implementat eficient în sectoare precum comerțul cu amănuntul, producția și asistența medicală, care au un volum de muncă fluctuant.

Pe de altă parte, Bastian subliniază că o săptămână de lucru de șase zile în Grecia reprezintă o soluție pe termen scurt și nu poate rezolva problemele economice mai profunde ale țării. Extinderea programului de lucru nu va compensa lipsa de personal pe termen lung, iar alte țări ar trebui să fie conștiente de asta.

Grecia trebuie să facă schimbări structurale care să includă „stimulente precum traiectorii de carieră viabile, șanse egale și salarii mai mari care să reflecte expertiza profesională a oamenilor”, a declarat expertul.

„În această privință, Grecia are un drum lung și sinuos de parcurs până când va ajunge din urmă majoritatea celorlalte țări din Europa. Să lucrezi mai multe ore și sâmbăta este ca și cum ai lua un drum în direcția opusă”, a concluzionat el.