După 24 februarie, Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni împotriva a sute de organizaţii ruse şi a peste 1.000 de ruşi, inclusiv zeci de oligarhi. Afacerile celor din urmă alimentează economia ţării agresoare. În plus, toţi sunt mai mult sau mai puţin legaţi de dictatorul rus Vladimir Putin.

Potrivit grupului operativ multinaţional REPO (Elite ruseşti, apropiaţi ai lor şi oligarhi), care a fost creat de partenerii occidentali ai Ucrainei în martie, activele oligarhilor ruşi în valoare de peste 30 de miliarde de dolari au fost blocate sau confiscate din cauza sancţiunilor.

Sancţiunile au afectat atât profiturile şi locul în care afacerile oligarhilor ruşi au loc, cât şi capacitatea acestora de a călători şi de a duce o viaţă normală. Cu toate acestea, printre oligarhii ruşi se numără şi cei care au făcut faţă noilor restricţii şi chiar şi-au crescut profiturile.

NV a analizat modul în care restricţiile occidentale au afectat cinci averi ale celor mai bogaţi oameni de afaceri ruşi din top 20 - Mihail Fridman, Vladimir Potanin, Alexei Mordashov, Roman Abramovici şi Suleyman Kerimov.

Mihail Fridman

Sancţiunile occidentale i-au dat o lovitură semnificativă lui Fridman, originar din Lviv şi fondatorul Alfa-Bank, una dintre cele mai mari instituţii financiare din Federaţia Rusă.

După începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, omul de afaceri cu paşapoarte ruseşti şi israeliene a fost trecut pe listele de sancţiuni ale UE, Regatul Unit, Australia şi Canada.

În ajunul impunerii sancţiunilor, acesta a transmis într-o scrisoare către angajaţii companiei sale de investiţii LetterOne că a considerat „conflictul actual o tragedie” pentru popoarele rus şi ucrainean, iar mai târziu, într-un interviu acordat Bloomberg, a susţinut că – precum alţi miliardari ruşi – nu are nicio influenţă asupra lui Putin. Cu toate acestea, guvernele occidentale nu au fost convinse de cuvintele lui.

În justificarea restricţiilor, oficialii europeni au remarcat: Fridman a reuşit să stabilească legături puternice cu administraţia Putin şi astfel a dobândit anumite bunuri ale statului. În plus, fiica cea mare a dictatorului rus, Maria, a gestionat proiectul caritabil Alfa-Endo, care a fost finanţat de Alfa-Bank. Iar Fridman însuşi şi partenerul său de afaceri Petr Aven „au fost implicaţi în eforturile Kremlinului de a ridica sancţiunile occidentale introduse pentru a contracara politica agresivă a Rusiei împotriva Ucrainei”.

În luna mai, cei doi parteneri de afaceri au contestat sancţiunile europene, introducând procese împotriva Consiliului UE la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg. Şi, înainte de acest fapt, într-o serie de interviuri pentru presa occidentală, aceştia s-au plâns de dificultăţile de zi cu zi cu care se confruntă din cauza restricţiilor. În special Fridman, care a recunoscut în martie pentru El País că se află „practic în arest la domiciliu”, conturile sale bancare şi cardurile de credit sunt blocate şi este forţat să apeleze la guvernul britanic pentru a cheltui bani.

Între timp, Aven a declarat pentru Financial Times că se străduieşte să plătească facturile şi nu este sigur dacă va putea angaja un şofer sau o menajeră.

Din cauza sancţiunilor, Fridman şi Aven şi-au părăsit poziţiile în consiliul de administraţie al LetterOne, pe care l-au fondat; participaţiile lor la societatea de investiţii au fost îngheţate. În aprilie, guvernul Statelor Unite a ordonat, de asemenea, să „îngheţe orice active ale Alfa-Bank conectate la sistemul financiar american şi să interzică cetăţenilor americani să facă afaceri cu acestea”.

În ceea ce priveşte activele lui Fridman în Ucraina, în mai, el şi partenerii săi s-au îndepărtat de influenţa legală asupra Alfa-Bank ucraineană, iar la mijlocul lunii iunie, oamenii legii ucraineni şi instanţa par să-l fi lipsit de dreptul de a administra afacere de producţie de apa minerală.

Cea mai mare afacere a lui Fridman din Ucraina – operatorul de telecomunicaţii Kyivstar – rămâne trecută cu vederea de către agenţii de aplicare a legii şi autorităţile de reglementare. Între timp, după cum a declarat Oleksandr Novikov, şeful Agenţiei Naţionale pentru Prevenirea Corupţiei, într-un interviu acordat Forbes Ucraina la începutul lunii iunie, Fridman se consultă cu autorităţile ucrainene cu privire la obţinerea cetăţeniei ucrainene şi reînregistrarea activelor majore din Ucraina. Cu toate acestea, Alfa-Bank rusă neagă aceste rapoarte.

Vladimir Potanin

Acest oligarh este considerat cel mai bogat rus, potrivit agenţiei americane de ştiri financiare Bloomberg. Potanin deţine Nornickel, care reprezintă 10% din producţia mondială de nichel rafinat şi 40% din producţia de paladiu, iar după începutul războiului din Ucraina, compania sa de investiţii Interros a achiziţionat şi Rosbank şi acţiunile Tinkoff Bank.

Potanin se află sub sancţiunile Australiei, Canadei şi ale Regatului Unit. Guvernul britanic a anunţat introducerea de noi sancţiuni individuale împotriva celui mai bogat rus pe 29 iunie.

Nu se ştie încă dacă sancţiunile britanice împotriva lui Potanin se vor extinde şi la Nornickel. Compania însăşi a declarat că studiază această problemă. Deşi Regatul Unit nu este o piaţă semnificativă pentru Nornickel, care vinde majoritatea produselor sale către UE, SUA şi China, naţiunea insulară găzduieşte London Metal Exchange (LME), care supraveghează o reţea de depozite din întreaga lume şi stabileşte preţurile globale pentru metal.

Mai precise sunt consecinţele restricţiilor pentru alt activ al lui Potanin - Rosbank. Conform ordinului Oficiului Britanic de Implementare a Sancţiunilor Financiare (OFSI), companiile trebuie să închidă toate tranzacţiile care implică această instituţie financiară până la sfârşitul lunii iulie 2022.

Pentru a-şi salva superyacht-ul Nirvana de 300 de milioane de dolari de la confiscare, Potanin a ordonat să fie andocat în Dubai, unde oligarhii îşi ascund vehiculele de lux şi alte bunuri de guvernele occidentale. Recent, nava de 88 de metri a miliardarului a fost văzută în portul Rashid din Dubai.

Aşa că Potanin – la fel ca alţi oligarhi ruşi precum Suleyman Kerimov, Andrey Melnichenko şi Alisher Usmanov – a reuşit să-şi păstreze majoritatea averilor (sau chiar să le mărească) după un declin brusc care a avut loc la scurt timp după invazia rusă a Ucrainei, precizează George Voloshin, expert în sancţiuni, director al filialei franceze a companiei de consultanţă Aperio Intelligence. Potrivit estimărilor Bloomberg, capitalul lui Potanin a crescut de la 30,2 miliarde de dolari în 18 februarie la 34,4 miliarde de dolari în 4 iulie.

„Toate pentru că activele cheie [ale acestor oligarhi] nu au fost sancţionate şi nu sunt considerate supuse sancţiunilor din cauza legăturilor lor”, explică Voloshin.

În cazul lui Potanin, la îmbogăţirea sa a contribuit şi creşterea preţurilor materiilor prime. La urma urmei, principalul profit al afacerii sale provine din exportul de nichel şi paladiu - metale utilizate în construcţia de automobile şi producţia de electronice şi care sunt la mare căutare pe piaţa mondială. La anunţul sancţiunilor, paladiul a crescut cu 7,7%, în timp ce preţurile nichelului au crescut cu 9,2%.

Alexei Mordashov

Datorită acestora, valoarea estimată a afacerii lui Mordashov a scăzut faţă de 2021, admite Voloshin. Din cauza interzicerii exportului de produse în Europa, Severstal a pierdut o treime din venituri la doar o lună de la introducerea sancţiunilor. Iar capitalul propriu al omului de afaceri, potrivit Bloomberg, a scăzut de la 28,6 miliarde de dolari la 22,9 miliarde de dolari în ultimele patru luni şi jumătate.

Activele lui Mordashov includ şi acţiuni la Rostelecom, Bank Rossiya, care este considerată banca personală a înalţilor oficiali ai Federaţiei Ruse, şi National Media Group. Acesta din urmă „controlează posturile de televiziune care susţin activ politica guvernului rus de destabilizare a Ucrainei”, se arată în documentul care justifică restricţiile europene împotriva omului de afaceri.

Miliardarul mai deţine acţiuni la compania de inginerie energetică Power Machines şi, până de curând, la operatorul european de turism TUI şi la compania internaţională de exploatare a aurului Nordgold. Anul acesta, el a transferat treptat acţiunile ultimelor două în valoare totală de 2,6 miliarde de dolari către soţia sa Marina Mordashova. Cu toate acestea, pe 2 iunie, Statele Unite au impus sancţiuni şi împotriva ei şi a celor doi fii ai oligarhului. Două zile mai târziu, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului de Trezorerie al SUA a anunţat că toate companiile americane trebuie să închidă toate tranzacţiile care implică Nordgold până la 1 iulie şi Severstal până la 31 august 2022.

Sancţiunile au afectat probabil şi bunurile ucrainene ale oligarhului. După ce s-a aflat, pe 30 iunie, că instanţa de la Kiev a confiscat drepturile corporative ale „uneia dintre cele mai mari companii de turism din Ucraina, conectată cu un oligarh rus”, presa a presupus că cel mai probabil ar fi fost TUI Ukraine, care anterior era deţinută personal. de Mordashov. Sechestrul vizează 100% din capitalul autorizat al companiei în valoare de peste 31,5 milioane de grivne (1,1 milioane de dolari), şi fonduri în valoare de peste 3 milioane de grivne (101.535 de dolari) şi 106.000 de dolari în conturile sale bancare.

Sancţiunile au un efect real atunci când, împreună cu oligarhul însuşi, activele sale corporative semnificative intră sub acestea, subliniază Voloshin. Aceasta implică deteriorarea situaţiei financiare a afacerii şi a perspectivelor sale pe termen lung. Valoarea totală a activelor este, de asemenea, redusă – mai ales dacă sunt tranzacţionate la o bursă. „Acelaşi lucru este valabil şi pentru cazurile în care un oligarh transferă controlul asupra principalelor sale bunuri unui membru al familiei sau unei persoane de încredere, iar această persoană intră şi ea sub sancţiuni”, adaugă expertul.

Pe lângă pierderile în afaceri, Mordashov a trebuit să renunţe la proprietăţi valoroase. La începutul lunii martie, superyacht-ul său de 65 de metri Lady M a fost capturat în portul italian Imperia. Potrivit rapoartelor presei ruse, el şi-a înregistrat celălalt iaht - Nord, în valoare de 300 de milioane de dolari, în Federaţia Rusă în iunie şi l-a ancorat în portul Insulei Sahalin.

Roman Abramovici

La fel ca Mordashov, Roman Abramovici a suferit pierderi semnificative din cauza sancţiunilor care i-au fost impuse personal şi bunurilor sale. Acţionarul principal al celei de-a doua companii metalurgice şi miniere din Federaţia Rusă, Evraz, se află sub sancţiuni din partea UE, Australiei, Canadei şi Regatului Unit.

„A avut acces privilegiat la preşedintele Putin şi a menţinut o relaţie foarte bună cu el”, se arată în justificarea sancţiunilor UE. „Este, de asemenea, unul dintre principalii oameni de afaceri ruşi care lucrează în sectoare ale economiei care oferă o sursă semnificativă de venit pentru guvernul Federaţiei Ruse, care este responsabil pentru anexarea Crimeei şi destabilizarea Ucrainei”.

După introducerea sancţiunilor împotriva lui Evraz şi Nornickel, pe care le deţine şi Abramovici, averea lui a scăzut. De la 16,4 miliarde de dolari la mijlocul lunii februarie 2022, averea oligarhului a ajuns la 12 miliarde de dolari la începutul lunii iulie. Între timp, guvernele occidentale i-au confiscat avionul privat Gulfstream G650 şi o proprietate cu 15 dormitoare din Londra în valoare de 140 de milioane de dolari. În acelaşi timp, Abramovici a reuşit să scoată din Europa două iahturi – Eclipse şi Solaris, în valoare totală de aproximativ 900 de milioane de dolari. Se ştie că miliardarul deţine şi imobile de lux în Londra, Salzburg - Austria şi Riviera Franceză.

Cu toate acestea, după cum notează Voloshin, confiscarea iahturilor, avioanelor şi a altor active scumpe nu are un impact real asupra averilor celor mai bogaţi ruşi. „La urma urmei, aparţin în continuare oligarhului şi sunt considerate parte a capitalului său până când sunt confiscate”, explică expertul.

Între timp, guvernele occidentale fac deja primii paşi pentru a trece de la arestări la confiscări. Pe 24 iunie, Canada a adoptat un buget care prevede dreptul statului de a sechestra şi de a vinde activele îngheţate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, acest regulament nu prevede publicarea unui registru cu numele persoanelor fizice sau juridice asociate bunurilor confiscate şi valoarea acestora. Prin urmare, atunci când începe implementarea sa, s-ar putea să nu fie uşor de urmărit anumite crize, prevăd observatorii. De asemenea, Regatul Unit s-a gândit şi la confiscarea bunurilor ruseşti pentru a fi transferate în Ucraina.

Între timp, oligarhul şi-a luat deja rămas bun de la Chelsea Football Club, care a aparţinut lui Abramovici din 2003. La sfârşitul lunii mai, consorţiul american de investitori Guggenheim Partners a încheiat afacerea pentru cumpărarea clubului englez pentru suma de 4,25 miliarde de lire sterline. Permisiunea de a vinde clubul pentru Abramovici, care a primit cetăţenia portugheză în 2021, a fost acordată de Ministerul de Externe şi Ministerul de Finanţe al Portugaliei, în acord cu Comisia Europeană. Condiţia unei astfel de permisiuni consta în garanţiile din partea autorităţilor britanice că banii din vânzarea clubului vor fi folosiţi în scopuri umanitare şi nu vor aduce beneficii directe sau indirecte oligarhului însuşi.

După cum relatează ziarul britanic Financial Times, în viitor, Abramovici şi partenerii săi aşteaptă o altă afacere puţin profitabilă - vânzarea operatorului britanic de telecomunicaţii Truphone oamenilor de afaceri europeni pentru 1 liră, în ciuda faptului că în 2020 această companie a fost evaluată la 410 milioane de lire sterline.

Suleyman Kerimov

Principalul atu al lui Suleyman Kerimov, al unsprezecelea cel mai bogat rus şi actualul senator al Federaţiei Ruse din Republica Daghestan, nu a fost afectat de sancţiuni. Firma sa Polyus, care este cea mai mare companie minieră de aur din Federaţia Rusă, produce aproximativ 3 milioane de uncii de aur pe an şi deţine drepturile asupra a peste 61 de milioane de uncii de rezerve dovedite.

Ucraina, UE, Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Australia şi Japonia au introdus diverse restricţii împotriva lui Kerimov. Drept urmare, averea sa a scăzut de la 15,1 miliarde de dolari la 13,3 miliarde de dolari de la începutul războiului din Ucraina.

Miliardarul a fost pus sub sancţiuni pentru prima dată în 2018, când guvernul Statelor Unite l-a suspectat de spălare de bani legată de achiziţionarea de vile în Franţa. În martie 2022, Uniunea Europeană a introdus sancţiuni împotriva oligarhului.

„Pe 24 februarie 2022, Kerimov a participat la o întâlnire a oligarhilor la Kremlin cu Vladimir Putin pentru a discuta despre impactul acţiunii în urma sancţiunilor occidentale”, se arată în textul deciziei Consiliului UE.

„Faptul că a fost invitat să participe la acea întâlnire arată că este membru al cercului interior al oligarhilor apropiati lui Vladimir Putin şi că sprijină sau implementează acţiuni sau politici care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, precum şi stabilitatea şi securitatea în Ucraina”.

Odată cu începutul războiului din Ucraina, guvernul SUA l-a adăugat pe Kerimov pe noi liste de sancţiuni, datorită cărora superyacht-ul său Amadea, în valoare de 300 de milioane de dolari, care era ancorat în portul Fiji, a fost capturat în aprilie 2022. Luna următoare, Nava de 106 metri a fost confiscată de agenţiile de aplicare a legii din statul insular.

Şi recent au fost raportate noi măsuri restrictive împotriva oligarhului rus: pe 30 iunie, Departamentul de Trezorerie al SUA a îngheţat 1 miliard de dolari active legate de Kerimov. Site-ul web al departamentului raportează că aparţin Heritage Trust. Compania este înregistrată în statul Delaware şi a fost folosită pentru administrarea activelor lui Kerimov.