Potrivit unei note a Deutsche Bank acţiunile Bashneft şi Tatneft, dar şi ale producătorului metalurgic Evraz ar putea oferi investitorilor în acţiuni ruse o protecţie în faţa tensiunilor geopolitice. „În teorie, este chiar uşor de evitat consecinţele sancţiunilor. Trebuie să alegi companiile care nu sunt pe listele de sancţiuni şi care sunt legate minimal de acestea“, a scris Vasily Ukharsky, analist la compania UFS IC.

Bashneft şi Tatneft sunt producători din eşalonul al doilea, care nu se pot compara cu producătorul de stat Rosneft, care extrage 40% din producţia Rusiei, dar tot sunt nişte giganţi.

Bashneft este controlată de către grupul Sistema, un conglomerat cu afaceri de la energie, bănci, asigurări, retail, mass-media până la telecom sau electronică, controlat de către oligarhul Vladimir Yevtushenko. Bashneft a înregistrat anul trecut venituri de 16,1 miliarde de dolari şi un profit net de 1,3 miliarde de dolari. Bashneft deţine o serie de zăcăminte în Bashkortostan, o republică din partea de vest a Siberiei, în munţii Ural. Compania tocmai ce a raportat în data de 29 iulie semnarea unor contracte în valoare de 5,2 miliarde de dolari pentru exportul de produse petroliere . Un astfel de contract, în valoare de 2,96 miliarde de dolari, a fost semnat cu traderul Vitol, iar celălalt, în valoare de 2,21 miliarde de dolari a fost parafat cu Demex Trading Ltd. Bashneft vrea să se listeze în septembrie pe bursa de la Londra.

Tatneft este un gigat tăcut al Rusiei, care a înregistrat anul trecut venituri de 14,2 miliarde de dolari şi un profit net de 2,2 miliarde de dolari. Compania este deţinută de către guvernul din Tatarstan, o republică din cadrul Federaţiei Ruse.

Evraz, producătorul de oţel al lui Abramovici

Evraz este un producător siderurgic deţinut de către oligarhul Roman Abramovici. Evraz tocmai a obţinut un împrumut de 425 de milioane de dolari de la mai multe bănci europene, într-un semn că unele instituţii financiare din regiune acordă încă finanţare în Rusia. Compania este listată la bursa din Londra, şi a anunţat miercuri că a convenit un împrumut pe termen de cinci ani cu băncile ING, Deutsche Bank, Nordea, Societe Generale şi Raiffeisen, în pofida temerilor provocate de afacerile cu această ţară din cauza intensificării sancţiunilor, relatează Financial Times.

Evraz desfăşoară operaţiuni în Rusia, Ucraina, SUA, Canada, Cehia, Italia, Kazahstan şi Africa de Sud şi se află printre cei mai mari 20 de prpducători de oţel la nivel mondial, cu o producţie de 16,1 milioane tone în 2013.

Compania, care are circa 100.000 de angajaţi, a obţinut anul trecut venituri de 14,4 miliarde de dolari şi un profit înainte de dobânzi, taxe şi deprecieri de 1,8 miliarde de dolari.

Surgutneftegaz, o enigmă de miliarde

Pe lângă Surgutneftegaz, atât Rosneft cât şi Novatek ar primi acest drept . Rosneft este controlată de către stat şi se află sunt sancţiuni americane, după ce SUA i-au blocat accesul pe piaţa de capital. Gigantul tocmai ce a cerut statului rus un ajutor în valoare de 41 de miliarde de dolari. Novatek este cel de-al doilea producător rus de gaze şi este deţinut de către oligarhul Ghenadi Timcenko. Novatek este, la rândul său, supus sancţiunilor.

Surgutneftegaz este o companie listată pe bursă, dar acţionariatul său este o enigmă. Mai exact, principalii săi acţionari fiind o morişcă de subsidiare ale sale.

Grupul extrage anual mai mult petrol decât Marea Britanie, are peste 100.000 de salariaţi şi 28 de miliarde de dolari în conturi. Vladimir Bogdanov, directorul general al Surgutneftegaz, controlează destinele societăţii utilizând un pachet mic de titluri. Surgutneftegaz este cel de-al treilea producător rus de ţiţei, după Rosneft şi Lukoil. În decembrie, Putin declara că societatea este privată şi că salariaţii deţin un pachet mare de titluri la companie. În 2009, Bogdanov, la iniţiativa vicepremierului de atunci Igor Sechin a intrat în consiliul de administraţie al Rosneft. De-a lungul timpului au apărut de mai multe ori proiecte de fuziune a Rosneft cu Surgutneftegaz, inclusiv în 2006, când ideea era susţinută de către Viktor Khristenko, pe atunci ministru al Energiei.

Numele companiei a apărut în cadrul procesului de la Curtea de Arbitraj de la Haga, în care holdingul GML a primit despăgubiri de 50 de miliarde de dolari pentru naţionalizarea şi demantelarea Yukos. Mai exact, partea rusă a susţinut că Baikal Finance Group – vehicolul care a cumpărat cea mai mare parte a activelor Yukos, ar fi fost o interfaţă a Surgutneftegaz, nu a statului rus. Numai că activele preluate au fost apoi revândute companiei de stat Rosneft, potrivit Bloomberg .

Yandex, Magnit, MegaFon

Motorul de cautare Yandex, operatorul telecom MegaFon - controlat de către oligarhul Alisher Usmanov şi retailerul Magnit - cel mai mare din Rusia, au fost date de către analistul Timur Nigmatullin de la Investcafe drept companii protejate de sancţiunile occidentale, datorită faptului ca sectoarele IT, telecom şi retail sunt încă atractive pentru investiţii, în ciuda conditiilor economice negative.

Totuşi, Natalia Samoilova, şefa departamentului analitic de la compania de investiţii Golden Hills-Capital AM, a declarat că, în final, sancţiunile nu produc caştigatori. Iar dacă Occidentul nu le va ridica, atunci efectele acestora s-ar extinde asupra întregii economii ruse, ceea ce ar creşte ieşirile de capital.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii