„Mai exact, analizând situaţiile financiare pentru anul 2020 (ultimul exerciţiu pentru care absolut toate companiile au depus deja situaţiile financiare la acest moment), 333 de companii depăşesc pragul de 100 milioane € cifră de afaceri, acestea înregistrând venituri consolidate de circa 570 miliarde Lei (36% din veniturile raportate de toate companiile active în România), iar taxa de solidaritate ar putea aduce venituri la bugetul public de circa 5,7 miliarde Lei”, notează specialistul.

Judecând după dinamica activităţii economice şi a inflaţiei din anul 2021, probabil că veniturile publice adiţionale ar putea depăşi chiar pragul de 6 miliarde Lei, apreciază acesta

În opinia sa, taxa de solidaritate se doreşte a fi o măsură fiscală prin care companiile mari să contribuie şi mai mult la veniturile publice pentru sprijinirea economiei, dar fară a explica transparent care este destinaţia acestor venituri (solidaritate pentru ce?) sau de ce nu se aplică simultan reforme pentru reducerea economiei subterane prin alte practici care au impact negativ mult mai mare în buget.

„“În ciuda aşteptărilor optimiste şi imediate privind veniturile publice adiţionale generate la buget, taxa de solidaritate este o idee complet greşită. Nu face decât să suprataxeze companiile care sunt solidare şi contribuie deja cel mai mult la bugetul public, descurajând marile investiţii şi alimentând presiunile de accelerare a inflaţiei.

Fiind o taxă aplicată veniturilor, se va vedea imediat în preţurile finale, ajungând să fie suportata tot de către popor prin scăderea standardului de viaţă. De asemenea, exporturile vor fi descurajate, acolo unde costurile fiscale adiţionale nu pot fi transferate în preţuri deoarece concurenţa este globală. Nu în ultimul rând, România devine nefrecventabilă pentru marile investiţii, deoarece sarcina fiscală totală aplicată marilor companii devine extrem de mare.

Practic, taxa de solidaritate + impozitul pe profit + impozitul aplicat dividendelor cumulează aproape cât jumătate din întreg profitul brut care ar urma să fie captat de statul român. Voi aţi mai face business în România în aceste condiţii?”, a declarat expertul.

PRINCIPALELE CONCLUZII

Taxa de solidaritate va fi suportată în cuantum de 54% de companii cu acţionariat românesc sau mixt în diferite proportii. Analizând structura acţionariatului companiilor eligibile pentru taxa de solidaritate (venituri >100 milioane €), doar 46% din cifra de afaceri aparţine unor companii care au acţionariat integral străin, în timp ce diferenţa de 54% este reprezentată de venituri ale unor companii unde acţionariatul este românesc sau mixt în diferite proporţii;

România devine nefrecventabilă investiţiilor potenţiale care pot fi realizate în viitor de către marile companii care nu sunt prezente în ţara noastră, din cauza taxelor extrem de ridicate aplicate companiilor mari precum şi asupra forţei de muncă. Aplicarea taxei de solidaritate în cuantum de 1% din cifra de afaceri înregistrată ar genera venituri adiţionale la bugetul public de circa 5,7 miliarde Lei, având în vedere veniturile înregistrate de companiile vizate pe parcursul anului 2020. Povara fiscală adiţională pentru aceste companii înseamnă 22,4% din profitul brut, iar dacă adaugăm şi rata de taxare efectivă de circa 18% aplicată deja profitului brut, sarcina fiscală totală asupra profitului brut se ridică la circa 40%. Dacă considerăm şi impozitul de 5% aplicat dividendelor plătite (în scenariul distribuirii integrale a profitului către dividend), statul ar urma să capteze aproape jumătate din întreg profitul brut realizate de marile companii în România;

Taxa de solidaritate va fi suportată de popor prin inflaţie. Din cauza impactului fiscal major pentru marile companii, costurile fiscale adiţionale cauzate de taxa de solidaritate vor fi transferate în preţurile finale ale produselor şi serviciilor oferite către companii şi populaţie. Practic, aproape jumătate din veniturile fiscale prognozate prin taxa de solidaritate (2,6 din 5,7 miliarde Lei) sunt generate de companii active în comerţ cu amănuntul şi distribuţie (adică consum), companii care au o marjă netă de profitabilitate scăzută şi specifică activităţii de intermediere (profit net raportat la cifra de afaceri de 3,9% pentru retail şi 3,2% pentru distribuţie);

Companiile vizate de taxa de solidaritate contribuie deja cel mai mult la bugetul public. Practic, cele 333 de firme care înregistrează venituri peste 100 milioane € concentrează 36% din toate rulajele comerciale realizate de toate companiile active în România, contribuie cu 32% la veniturile din TVA încasate la bugetul public, asigură 29% din impozitul pe profit la bugetul public, respectiv 17% la impozitul pe venit şi contribuţiile sociale pentru contractele de muncă.

Deşi nu sunt decât 333 de firme, companiile vizate de taxa de solidaritate angajează circa 650.000 de salariaţi (în creştere cu aproape 100.000 în ultimii 5 ani), plătind un salariu mediu brut în anul 2020 de 6.939 Lei (cu aproape 30% peste media naţională).