Armata rusă și-a pierdut, în mai puțin de un an, prestigiul dobândit într-un secol, iar lucrurile se complică tot mai mult în Rusia, spune politologul Cristian Pîrvulescu, într-un interviu pentru „Adevărul”. Totuși, atenționează el, căderea lui Putin și finalul războiului nu se întrevăd încă.

Rusia s-a împotomolit în Ucraina, iar ceea ce ar fi trebuit, în viziunea rușilor, să însemne o preluare rapidă a puterii la Kiev s-a transformat într-un război sângeros, cu zeci de mii de victime de ambele părți. Armata Rusiei, considerată după Al Doilea Război Mondial o adevărată sperietoare, și-a pierdut toată aura de invincibilitate.

Pe acest fond, lucrurile se complică la Moscova, spune politologul Cristian Pârvulescu. El vorbește despre faptul că în Rusia încep să apară armate private după modelul mercenarilor Wagner, în timp ce armata cea mare a Rusiei își pierde treptat până și prestigiul avut pe plan intern. Astfel, după modelul șefului mercenarilor Wagner, Evgheni Prihojin, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, își construiește acum propria armată, spune politologul român. De aici și până la disoluția statului rus și alunecarea spre dictatură militară nu ar mai fi un drum lung, crede politologul român.

Începutul sfârșitului în Rusia

„Rusia pare să se îndrepte din ce în ce mai mult de la autocrație spre o dictatură militară. Doar că armata nu are niciun fel de prestigiu. Armata a pierdut și minimum de prestigiu pe care îl avea în Ucraina. Nu există grupări care să poată prelua puterea. De fapt, ce a făcut Putin este că și liberalizarea lui Elțin a distrus-o, pentru că liberalizarea crea o minimă competiție ce ar fi putut permite construirea unui spațiu public care să ducă la construirea unui stat. Statul fără spațiu public nu există”, mai spune Pîrvulescu.

El susține că Rusia nu ar avea caracteristicile unui stat serios, ci mai degrabă pe cele ale unui teritoriu controlat de diverși foști ofițeri KGB.

„Rusia este, de fapt, un teritoriu controlat de o organizație mafiotă, formată din foști ofițeri ai serviciilor secrete și grupuri de infractori, cum este cazul lui Prigojin. Nu au avut capacitatea de a construi un stat. Sigur că avem rămășițele comportamentale ale birocrației sovietice care era, de fapt, o continuare a birocrației țariste. Dar nu este suficient ca să ai un stat”, adaugă profesorul.

El consideră că nici măcar fosta Uniune Sovietică nu a fost un stat în deplinătatea sa.

„De fapt, aici mă despart eu de foarte mulți analiști care cred că în timpul comunismului a existat stat. Nu, n-a existat stat. În timpul comunismului a existat o organizație privată, partidul care a anihilat statul. Asta a fost, de fapt, problema. În momentul în care statul devine privat, el nu mai este stat, pentru că prin definiție statul este spațiu public. Asta e problema Rusiei - nu e un stat și nu se poate reconstrui ca stat, iar asta va duce la o criză gravă. Războiul acesta a fost o aventură extraordinară, mi se pare că suntem în Kagemusha, filmul lui Kurosawa, în care imperiul se mișcă. Ideea era ca stabilitatea, echilibrul să existe în continuare. Putin a evaluat greșit slăbiciunea occidentală, el crede că democrația este o formă fără fond, ca mulți de altfel și în România”, subliniază Pîrvulescu.

Între timp, în Rusia par să fi apărut unele fisuri, iar tot mai mulți analiști militari și politologi ruși critică modul în care a fost conceput războiul împotriva Ucrainei. Însă Cristian Pîrvulescu atrage atenția asupra unei nuanțe esențiale: criticile nu vizează pornirea războiului, ci strategia abordată. Asta înseamnă că rușii încă susțin războiul, deși nu sunt mulțumiți de felul în care evoluează.

„Nu sunt neapărat legate de încheierea războiului, ci de tacticile folosite, de strategie. Nu se pune problema, în momentul de față, nici la nivelul societății rusești de abandonare a războiului acesta”, explică Pîrvulescu.

Sfârșitul războiului e departe

În acest context, spune el, finalul războiului e încă departe. Pentru ca războiul să ia sfârșit, ar fi nevoie ca una din cele două părți să obțină o victorie categorică.

„Ucraina nu poate învinge Rusia câtă vreme nu poate duce un război pe teritoriul Rusiei. Deci întrebarea e cum poate fi Rusia obligată să cedeze câtă vreme nu este înfrântă. În condițiile astea, războiul nu se poate încheia. Poate să se încheie eventual un armistițiu, dar un armistițiu nu este în favoarea Ucrainei, pentru că i-ar da Rusiei posibilitatea de a se readapta, reechipa și așa mai departe”, mai spune el.

El nu crede zvonurile lansate și amplificate de propaganda ucraineană, conform cărora Putin ar fi pe moarte, iar căderea lui ar fi iminentă.

„Lumea își dorește foarte mult ca Putin să dispară, deci își imaginează că dorința devine realitate. Dar în realitate nu avem niciun fel de informație despre starea de sănătate a lui Puțin, sunt simple speculații. Are 70 de ani, da, îi tremură mâna, dar de aici și până la cancer în fază terminală mai e ceva. Ar fi fost mult mai efervescenți dacă ar fi fost reală această situație”, a încheiat Pîrvulescu.