Bugeacul (sau Basarabia istorică), vechi teritoriu românesc, riscă să împărtăşească soarta peninsulei Crimeea, avertizează un analist american, care afirmă că Rusia ar putea profita de izolarea şi multietnicitatea acestei regiuni - care acum face parte din Ucraina - pentru a-şi impune dominaţia acolo.

Într-un articol publicat pe site-ul grupului de analiză Atlantic Council, Michael Druckman scrie că Basarabia istorică, o zonă din sudul Moldovei de Est aflată acum în componenţa Ucrainei, prezintă multe din vulnerabilităţile care au contribuit la facilitarea ocupării Crimeei de către Rusia în 2014, şi anume izolare fizică faţă de restul Ucrainei, o populaţie eterogenă din punct de vedere etnic pentru care rusa, susţine autorul, este „lingua franca”, precum şi influenţa masivă a presei controlate de Kremlin. Mai mult, armata rusă este prezentă chiar în vecinătate, în Transnistria, o regiune separatistă din estul Republicii Moldova (cealaltă parte a Moldovei de Est), iar trupele ruse de acolo ar putea acţiona similar precum „omuleţii verzi” care au jucat un rol decisiv în anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova, afirmă Druckman, directorul programului pentru Ucraina în cadrul Institutului Republican Internaţional, un centru de reflecţie din SUA.

Basarabia istorică, o regiune cuprinsă între Republica Moldova, România, Marea Neagră şi restul Ucrainei Captură Google Maps

Pe 23 august, Ucraina a găzduit şefi de state, premieri şi miniştri de Externe din peste 40 de ţări cu ocazia summitului inaugural al Platformei Crimeea. Această iniţiativă diplomatică îşi propune să readucă pe agenda lumii problema Crimeei, peninsula de la Marea Neagră anexată de Rusia în martie 2014. Totuşi, în timp ce Kievul lucrează la recuperarea Crimeei, o altă regiune rămâne deosebit de vulnerabilă la sforile trase de Rusia, şi anume Basarabia, îşi începe articolul Michael Druckman, referindu-se la Basarabia istorică, adică teritoriul situat la sud de Republica Moldova.

Vulnerabilităţi

Basarabia (istorică, n. red.) este un teritoriu multicultural care face parte acum din regiunea Odessa, sud-vestul Ucrainei, şi conţine multe dintre caracteristicile existente în Crimeea înainte de ajungerea ei sub ocupaţia Rusiei. Multietnică şi izolată fizic de restul Ucrainei, regiunea este o locuită în mare parte de vorbitori de limbă rusă, susţine Druckman, evaluând numărul acestora la 600.000. În plus, este sub influenţa mediatică a presei controlate de Kremlin şi cuprinsă de un sentiment rusofil ce s-a implantat aici încă de pe vremea Rusiei Ţariste (care în 1812 s-a extins până la râul Prut şi până la gurile Dunării în urma anexării părţii de est a voievodatului Moldovei, n. red.). În acelaşi timp, Transnistria, o regiune separatistă prorusă a Republicii Moldova, se bucură de o prezenţă militară rusă semnificativă. Trupele militare ruse din Transnistria ar putea repeta rolul „omuleţilor verzi” care au pus mâna pe Crimeea acum cu şapte ani, avertizează analistul american.

Basarabia istorică este delimitată geografic de gurile de vărsare ale două mari râuri: Nistrul la nord-est şi Dunărea la sud-vest, ultima fiind linia care separă Ucraina de România, stat membru UE. Este o regiune uimitoare din punct de vedere geografic, cu ieşire la Marea Neagră şi plină de terenuri agricole fine. Una din atracţiile sale turistice este Vilkove (Vâlcov în română, n. red.), în estuarul Dunării, o versiune subevaluată a Veneţiei, unde bărcile sunt principalul mijloc de deplasare pe canalele care străbat localitatea.

Această regiune pitorească are toate „ingredientele” de a deveni o durere de cap majoră de securitate. Pentru a preveni acest lucru, Ucraina ar trebui să înveţe lecţiile din 2014 şi să dedice aici atenţia şi resursele necesare în vederea abordării vulnerabilităţilor care ar putea fi exploatate de Kremlin pentru a o submina şi mai mult, relevă Druckman.

O caracteristică cheie împărtăşită de Crimeea şi Basarabia istorică este izolarea. Înainte de 2014, deplasările între Crimeea şi restul Ucrainei erau dificile. Drumurile din sud spre Crimeea erau într-o stare teribilă, în timp ce călătoriile cu trenul de la Kiev, care aveau loc noaptea, erau incomode şi prea lungi. Zborurile puteau fi o opţiune bună, dar erau prea puţine şi biletele erau prea scumpe. În practică, ucrainenilor le era mai ieftin şi mai convenabil să-şi petreacă vacanţele în Turcia. Această deconectare între Ucraina şi Crimeea a dus la reducerea contactului social direct şi a limitat participarea peninsulei de la Marea Neagră la procesele naţionale de consolidare a identităţii produse după obţinerea independenţei pe fondul prăbuşirii Uniunii Sovietice, în 1991. Colac peste pupăză, începând chiar cu 1991, Kremlinul a depus eforturi pentru extinderea şi exploatarea acestei diviziuni informale, punând cu răbdare bazele pentru o ocupaţie militară a peninsulei, ceea ce s-a şi produs în februarie/martie 2014. La fel ca peninsula Crimeea, Basarabia este izolată geografic, având conexiuni logistice foarte slabe cu restul Ucrainei. Un singur pod cu câte o bandă pe sens pe râul Nistru asigură legătura între acest teritoriu şi cealaltă jumătate a regiunii Odessa. Cu toate că o serie de oraşe basarabene, precum Ismail, se află de-a lungul Dunării, niciun pod sau feribot nu le leagă direct de România sau de cel mai apropiat oraş românesc, Tulcea, iar asta deşi este suficient de aproape pentru a putea fi văzut şi în bezna nopţii. În prezent, o călătorie între Ismail şi Tulcea poate fi făcută cu maşina şi durează trei ore, necesitând inclusiv traversarea Republicii Moldova. Un feribot circulă din august 2020 între Orlivka (situat la aproximativ 45 de minute cu maşina nord-vest de Ismail) şi Isaccea. Deşi călătoria durează aproximativ două ore, totuşi este un început promiţător pentru o integrare mai strânsă. În cealaltă direcţie, locuitorii Ismailului trebuie să petreacă aproape 17 ore în tren pentru a ajunge la Kiev, precizează Druckman.

Dacă Crimeea avea, înainte de 2014, o populaţie majoritar de etnie rusă, cu minorităţi ucrainene şi tătare, Basarabia istorică este un amestec de diferite grupuri etnice. Este de remarcat faptul că regiunea nu are o majoritate etnică ucraineană. Oficial, ucrainenii reprezintă aproximativ 40% din populaţia Basarabiei, celelalte etnii fiind ruşii (20%), bulgarii (20%), „moldovenii” (13% - păstrat expresia şi evaluarea lui Druckman, n. red.). Aceste etnii formează majorităţi în sate distincte din punct de vedere cultural, iar rusa rămâne „lingua franca”. Spre deosebire de restul Ucrainei, canalele pro-Kremlin interzise pot fi urmărite aici, semnalele venind în principal din Transnistria şi din Republica Moldova, dar şi din România. În acelaşi timp, mass-media în limba ucraineană nu are parte nici de infrastructură, nici de audienţă, subliniază autorul.

O problemă de securitate în contextul războiului hibrid al lui Putin

Deşi s-a acordat o atenţie semnificativă abordării impactului intervenţiei ruse în Crimeea şi estul Ucrainei, multe dintre vulnerabilităţile latente observate în cazul peninsulei anexate rămân neacoperite în Basarabia istorică. Comunitatea internaţională s-a angajat ferm în susţinerea comunităţilor din estul Ucrainei din apropierea liniei de contact cu separatiştii proruşi, în timp ce numeroase grupuri atrag atenţia mereu asupra problemelor cauzate de ocupaţia rusă în Crimeea. Iniţiative similare sunt necesare şi în legătură cu Basarabia istorică. Ar trebui efectuate cercetări sociologice şi politice cuprinzătoare în vederea identificării potenţialelor puncte slabe care ar putea fi exploatate de Kremlin. De asemenea, trebuie să se facă mai multe în direcţia creşterii conectivităţii. Proiectele de investiţii curente anunţate de guvern prin programul „Big Construction” includ doar câteva şcoli, stadioane şi o piscină, afirmă Michael Druckman.

În opinia lui Druckman, vizita recentă a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski pe mica, dar strategica insulă a Şerpilor, care se află în Marea Neagră, în largul coastei Basarabiei istorice, este un semnal pozitiv, care indică faptul că autorităţile de la Kiev recunosc necesitatea de a acorda o atenţie mai mare securităţii regiunii în ansamblul ei. În timpul vizitei, Zelenski a asistat la exerciţii militare menite respingerii unei încercări a armatei ruse de a ocupa insula. Având în vedere că războiul nedeclarat dintre Rusia şi Ucraina se află în prezent în al optulea an, există posibilitatea unui astfel de atac. Şi având în vedere că Putin îşi continuă eforturile de destabilizare a Ucrainei din interior, Basarabia istorică reprezintă o ţintă potenţial atractivă, avertizează analistul american.

Pentru a evita ca Basarabia istorică să devină un nou front al războiului hibrid al Rusiei, Michael Druckman pledează ca regiunea să fie considerată de comunitatea internaţională o problemă prioritară de securitate. SURSA: Adevărul

Distribuie Distribuie Comentarii