Asociația Magistraților din România (AMR) acuză faptul că instanțele și asociațiile profesionale nu au fost consultate anterior semnării de către CSM, ÎCCJ și Parchetul General a declarației comune privind lupta anticorupție.

Potrivit unui comunicat al AMR remis luni AGERPRES, asociația constată, referitor la declarația comună CSM-ÎCCJ-MP, că se continuă "tradiția surprizelor negative pentru sistemul judiciar" venite în perioada vacanței judecătorești.

"La fel de regretabil este faptul că despre "declarația-angajament" semnată de doamna președintă a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în prima parte a lunii iulie 2017, am aflat acum, după jumătatea lunii august, adică după mai mult de o lună. Și nu prin comunicarea către instanțe și către asociațiile profesionale, cum se procedează în cazul actelor CSM, ci prin postarea pe site. De altfel, ca să nu ne ascundem după degete (...), normal era să fim consultați anterior, instanțe și asociații profesionale, să ne putem spune părerea despre un asemenea potențial act care "angajează" întregul sistem", se arată în comunicatul citat.

În context, AMR precizează, referindu-se la angajamentul pe care CSM, ÎCCJ și MP și l-au luat pentru intensificarea eforturilor de luptă împotriva corupției prin mijloacele legale, că nu înțelege ce înseamnă aceasta din perspectiva magistraților, a desfășurării și finalității actului de justiție.

"Asociația Magistraților din România dorește să se facă bine înțeleasă: lupta împotriva corupției rămâne un obiectiv important, asumat ca atare — inclusiv prin HG nr. 583/2016 (...). Am tot vorbit în ultimii ani despre necesitatea echilibrării, în drepturi și obligații, a acuzării și apărării (...). Ne străduim să formăm magistrații tineri în acest spirit și să le reamintim, pe parcurs, acest principiu de căpătâi, ca să împiedicăm nelegalități, abuzuri. Ce mesaj le dă lor și nouă, celor cu ani de magistratură, o "declarație" prin care CSM își exprimă "angajamentul", în numele nostru, să intensifice eforturile de luptă împotriva corupției, mână în mână cu acuzarea, deci cu procurorii? Ce mesaj dă un astfel de act cetățenilor acestei țări? Că tripodul judecător, procuror, avocat este șchiop, că dialogul juridic, că toată zbaterea procedurală până la hotărârea definitivă este un du-te-vino doar între judecător și procuror?", se menționează în documentul citat.

De asemenea, AMR subliniază că judecătorii își asumă zi de zi luarea măsurilor ce țin de competența autorității judecătorești.

"AMR afirmă clar că judecătorii de bună-credință nu concep un astfel de tipar, tocmai pentru că s-au străduit ani și ani să-l combată. (...) Prin urmare, mențiunea de la pct. 3 din "Declarație", adică CSM, ÎCCJ și MP "își asumă îndeplinirea măsurilor specifice ce țin de competența autorității judecătorești" nu este decât o frază. Pentru că, pe de o parte, judecătorii își asumă zi de zi luarea măsurilor ce țin de competența autorității judecătorești, cu toate riscurile pe care această activitate le presupune și, pe de altă parte, pentru că "asumarea" nu are loc printr-o declarație comună cu parchetele, fiind exclus să aibă loc în acest fel, de vreme ce actele procurorilor fac obiectul analizei judecătorilor, iar acuzarea nu poate fi mai presus de apărare. Ca în orice sistem democratic de drept", se mai arată în comunicat.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, luni, un comunicat în care arată că prin HG 583/2016 a fost adoptată Strategia națională anticorupție pe perioada 2016 — 2020 iar la prima reuniune a platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, organizată la data de 7 octombrie 2016 la Ministerul Justiției, s-a agreat adoptarea unei singure declarații de aderare la Strategia națională anticorupție pentru întregul sistem judiciar.

"În ședința din 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât adoptarea și transmiterea unei declarații comune de aderare la Strategia națională anticorupție pentru perioada 2016-2020 de către reprezentanții autorității judecătorești, respectiv Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, odată cu declarația de aderare urmând a fi transmisă și lista structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritatea instituțiilor publice anterior menționate. (...) Demersurile inițiate în cursul anului 2016 s-au concretizat prin adoptarea Declarației comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile și mecanismul de monitorizare al Strategiei naționale anticorupție 2016-2020 la data de 14.07.2017", se mai precizează în documentul citat.

AGERPRES/ (AS — autor: Anamaria Toma, editor: Antonia Niță, editor online: Daniela Juncu)