Solicitarea Braziliei de a cumpăra circa 220 de sisteme Javelin a fost realizată când fostul preşedinte Donald Trump, aliat al lui Bolsonaro, se afla la Casa Albă. Departamentul de Stat şi-a oferit acordul pentru achiziţionarea sistemelor la sfârşitul anului trecut, în pofida contraargumentelor unor oficiali americani de rang inferior, conform a două persoane care cunosc subiectul.

Cererea Braziliei pentru rachetele Javelin fabricate în SUA, care au devenit faimoase după ce armata ucraineană le-a utilizat cu succes împotriva tancurilor ruseşti, a fost amânată, ca o tentativă a democraţilor din SUA de a-i transmite un mesaj preşedintelui brazilian şi armatei sale.

Procedura „este parcursă încet la Capitoliu şi nu va ajunge nicăieri prea curând” din pricina nesiguranţei cu privire la Bolsonaro, a afirmat o sursă care a monitorizat traseul solicitării Braziliei.

Acest lucru accentuează impactul pe care retorica nedemocratică a lui Bolsonaro o are deja asupra celei mai mari ţări din America Latină. Totodată, prezintă o privire asupra modului în care Brazilia ar putea deveni mult mai izolată la nivel internaţional, dacă Bolsonaro ar urma exemplul lui Donald Trump şi ar refuza să accepte orice înfrângere electorală în faţa rivalului său de stânga, fostul preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva.

Administraţia preşedintelui american Joe Biden a devenit din ce în ce mai îngrijorată de comentariile autoritariste ale preşedintelui brazilian, trimiţând delegaţii la Brazilia pentru a solicita prudenţă.

Lloyd Austin, secretarul Apărării, a transmis Braziliei un mesaj de respect pentru democraţie, în cadrul unei întruniri a miniştrilor regionali ai Apărării, în luna iulie. În anul 2021, William Burns, directorul CIA, le-a comunicat colaboratorilor liderului Braziliei că ar trebui să se oprească din a submina încrederea în procesul electoral al ţării.

Preşedintele brazilian Bolsonaro, care se află în urma lui Lula în sondaje, i-a ignorat. Cu toate acestea, Bolsonaro a continuat să pună la îndoială credibilitatea sistemului de vot electronic al Braziliei şi a afirmat că la ultimele alegeri au existat fraude, fără a oferi dovezi.

Posibilul rol postelectoral al forţelor armate braziliene, care au condus o dictatură militară timp de 20 de ani după o lovitură de stat din anul 1964, rămâne o întrebare deschisă. Preşedintele Braziliei a solicitat armatei, cea mai mare din America Latină, să realizeze propria numărătoare a voturilor, afirmând: „armata este de partea noastră”.

Totodată, Washingtonul este îngrijorat de relaţia de prietenie a lui Bolsonaro cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Preşedintele brazilian refuzând să condamne invazia Rusiei în Ucraina.

Brazilia nu se confruntă cu ameninţări asemănătoare, ridicând semne de întrebare cu privire la motivul pentru care ar avea nevoie de acest sistem, au afirmat sursele Reuters. Armata Braziliei se concentrează pe securizarea graniţelor sale şi pe misiunile internaţionale de păstrare a păcii.

„Brazilia nu are nevoie de ele”, a declarat un fost consilier al Congresului SUA, care a lucrat pe probleme legate de arme.