Daunele provocate de Donald Trump reputației Statelor Unite creează oportunități pentru China, mai ales în ceea ce privește Taiwanul, susține un fost colonel din armata chineză (PLA). Într-un interviu acordat The Guardian în Beijing, Zhou Bo, care a fost comandantul PLA în perioada 2009-2013, afirmă că Trump a reușit să aducă daune imaginii SUA „mai mult decât toți predecesorii săi la un loc”.

Președintele SUA, Donald Trump/FOTO:Profimedia

„Până la sfârșitul celui de-al doilea mandat, cred că imaginea globală a Americii va fi mult mai știrbită, iar statutul său internațional va scădea considerabil”, a spus Zhou. El adaugă că, în viziunea sa, „oamenii din Taiwan știu că America se prăbușește”, iar acest lucru „ar putea influența mentalitatea lor” în raport cu China.

În 2024, Trump a afirmat că Taiwanul ar trebui să plătească SUA pentru a se apăra, în ciuda faptului că insula autoguvernată cheltuie deja miliarde de dolari pe arme din SUA. Se zvonește că Taiwanul ar putea achiziționa alte arme în valoare de 7-10 miliarde de dolari în acest an, în timp ce guvernul taiwanez explorează mai multe opțiuni pentru a câștiga favoarea administrației Trump, scrie The Guardian.

„Cât de încrezători ar putea fi taiwanezii în Statele Unite, mai ales în administrația Trump?” întreabă Zhou. „Poate că, într-o bună zi, taiwanezii vor considera: «Oricum nu ne putem muta. Va trebui să rămânem aici. Poate că nu este chiar atât de rău să fim parte din cea mai puternică națiune de pe planetă.»”

Zhou s-a retras din armata chineză în 2020, după ce a activat mai bine de 40 de ani în PLA și în Ministerul Apărării. Acum, ca analist la Centrul pentru Securitate Internațională și Strategie de la Universitatea Tsinghua, el este un comentator frecvent pe teme de politică externă a Chinei. Volumul său „Ar trebui lumea să se teamă de China?”, care va fi publicat pe 27 martie, cuprinde eseuri din perioada 2013-2024, abordând teme precum gestionarea relațiilor SUA-China și viziunea Chinei privind protejarea intereselor sale.

Una dintre cele mai presante probleme în relațiile dintre SUA și China este chestiunea Taiwanului. Beijingul consideră insula autonomă parte din teritoriul său și a promis să o unească cu China, refuzând să excludă utilizarea forței. În 2024, Taiwanul a ales, pentru a treia oară consecutiv, partidul pro-suveranitate „Partidul Progresiv Democrat”. Potrivit unui studiu Pew Research, aproape 70% dintre locuitorii din Taiwan se identifică drept taiwanezi și nu chinezi, procentajul ajungând la 85% în rândul tinerilor sub 35 de ani.

Deși SUA nu recunosc oficial Taiwanul, acestea sunt cel mai mare susținător al său din punct de vedere al securității. Poziția lui Trump față de Taiwan a fost neclară. Deși a sugerat că susținerea SUA pentru Taiwan ar putea avea un preț, acesta este înconjurat de extremiști) pe China, care se opun vehement revendicărilor Chinei asupra Taiwanului. La începutul lunii, Departamentul de Stat al SUA a eliminat dintr-un document oficial o frază care spunea: „Nu susținem independența Taiwanului”, mișcare care a fost condamnată de Beijing.

Zhou a spus că soarta Taiwanului nu depinde doar de poporul taiwanez. „Populația Chinei, de 1,4 miliarde de oameni, este cu mult mai mare decât a Taiwanului, care numără doar 23 de milioane de locuitori. Nu putem să ne gândim doar la ce cred taiwanezii. Trebuie să ne gândim și la ce cred oamenii de pe continentul chinez”, a explicat el.

”China este cu siguranță indispensabilă”

În ciuda tensiunilor legate de Taiwan, Zhou consideră că Trump a fost, în general, „destul de prietenos” față de China, subliniind că taxele impuse de Trump asupra importurilor chineze au fost mult mai mici decât cele de 60% pe care le anunțase la începutul mandatului său.

În ultimele săptămâni, comentariile lui Trump despre China au fost relativ moderate, parțial din cauza faptului că SUA au fost mai concentrate asupra conflictului din Ucraina – o problemă care a explodat spectaculos atunci când Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-au confruntat în Biroul Oval.

În primele zile ale războiului din Ucraina, liderii occidentali au apelat la președintele chinez Xi Jinping pentru a-și folosi influența asupra Rusiei pentru a pune capăt conflictului. Însă China a fost un colac de salvare economic pentru Rusia, permițând continuarea războiului. Pe 24 februarie, în a treia aniversare a invaziei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a vorbit prin videoconferință cu Xi Jinping. Liderul chinez a descris relațiile China-Rusia ca fiind „puternice” și „unice” și „neafectate de niciun terț”, potrivit unei declarații oficiale chineze.

„SUA dețin cheia pentru rezolvarea acestei probleme”, a afirmat Zhou, respingând sugestia că China ar deveni irelevantă în discuțiile de pace. „China este cu siguranță indispensabilă… Rolul Chinei va fi acolo atunci când va veni momentul unui armistițiu sau al unei încetări a focului.”

Zhou a spus că China ar putea decide să trimită „pacificatori” în Ucraina, alături de alte țări non-NATO din Europa și din sudul global, deoarece trupele de mentinerea a păcii din țările NATO ar fi percepuți de Rusia ca „lupi îmbrăcați în haine de oaie”. China este al doilea mare contribuabil la bugetul ONU pentru operațiuni de menținere a păcii, după SUA.

O părere larg răspândită în cercurile academice și politice chineze este că China a fost prea mult criticată pentru relațiile sale cu Rusia. Cele două țări împart o frontieră de 4.200 de kilometri, care a fost complet stabilită în 2003. Deși Beijingul este partenerul mai puternic, trebuie să echilibreze și interesele Moscovei, susțin criticii. Relația China-Rusia „este puternică, dar nu o alianță”, a spus Zhou. „O descriu ca două linii paralele. Adică, indiferent cât de apropiate sunt, nu se vor suprapune niciodată.”