Pentagonul, cu acceptul presedintelui Obama, vrea un buget de patru ori mai mare pentru asigurarea securitatii tarilor est-europene in fata amenintarii Rusiei. Asta inseamna mai multe trupe prin rotatie, mai multe echipamente grele pozitionate aici, mai multe exercitii comune - toate finantate din taxele platite de cetatenii americani. Exact ceea ce cerusera in noiembrie 2015 la Bucuresti sefii de stat din 9 tari est-europene. Anuntul crucial pentru securitatea Romaniei si a zonei a fost intimpinat cu o tacere stranie la Bucuresti. Ziua in care Romania s-a mai apropiat cu un pas de consolidarea propriei securitati a fost una anonima pentru autoritati, ceea ce sporeste semnele de intrebare fata de orientarea strategica a Romaniei.

Pe scurt, Pentagonul (Ministerul american al Apararii)  a anuntat ca cere pentru anul fiscal 2017 o crestere de patru ori, pina la suma de 3,4 miliarde de dolari, a sumelor alocate pentru intarirea fortelor americane in Europa de Est, potrivit lui Ashton Carter, secretarul Apararii.

Pentru a intari mesajul, Barack Obama a comunicat oficial aceeasi pozitie.  

La ce vor folosi fortele americane aceste fonduri sporite consistent?

*mai mult echipament de lupta pre-pozitionat

*mai multe trupe trimise prin rotatie in tarile de la frontiera de Est a NATO

*mai multe exercitii si antrenamente in comun cu armatele europene

*mai multe investitii in infrastructura militara in tarile de destinatie

*mai multe investitii in capacitatea statelor NATO de a-si asigura propria aparare

Pentagonul a nu facut inca publice informatii detaliate (sint asteptate saptamina viitoare), dar New York Times si alte surse americane au citat oficiali militari, care au spus ca printre tarile unde ar putea fi amplasate echipamentele si fortele suplimentare se numara Ungaria, Romania si tarile baltice.

Pentru Romania, asta inseamna o rasplata pentru eforturile diplomatice si politice din ultimii ani, mai ales de cind Rusia a anexat ilegal Crimeea si a inceput razboiul din estul Ucrainei. Traian Basescu a militat constant in mandatul sau pentru cresterea prezentei militare americane in Romania, constient ca SUA (sprijinita de Marea Britanie) reprezinta singura garantie reala de securitate a Romaniei. Basescu, fidel orientarii sale pro-atlantiste, obtinuse anterior si investitia americana in scutul anti-racheta de la Deveselu, iar in 2014, la summit-ul NATO din Tara Galilor, a tras tare (alaturi de alti citiva lideri est-europeni) pentru ca Romania sa obtina angajamentele SUA si NATO traduse prin sute de exercitii comune in 2014 si 2015, amplasarea a doua centre de comanda si control in Romania, prepozitionare de armament greu aliat la granita estica a NATO.

Si Klaus Iohannis a facut pasi corecti in aceasta directie. A negociat, obtinut si implementat un acord trans-partinic pentru cresterea bugetului Apararii pina la 2% din PIB, a organizat la Bucuresti in noiembrie 2015 un mini-summit cu prezenta a 9 lideri din statele central si est-europene. La finalul mini-summit-ului, cei noua au semnat o declaratie comuna prin care cereau NATO masuri suplimentare pentru asigurarea flancului estic in fata "posturii agresive a Rusiei".

De notat ca cererea celor noua tari estice, desi parea una perfect indreptatita la acel moment, ascundea un conflict mocnit in interiorul NATO: pe de o parte tarile care voiau prezenta militara mai mare la granita estica, pe de alta parte tari precum Germania si Franta, reticente fata de aceasta cerere de teama sa nu irite Rusia. Marea miza era, si ramine, convingerea SUA de catre una dintre parti.

Or, prin anuntul de ieri al Pentagonului, intarit de o comunicare a Casei Albe, America isi afirma puternic sprijinul pentru tarile est-europene. Noii membri NATO sint si cei mai vulnerabili in fata posturii tot mai agresive a Rusiei. Si nu e vorba doar de amenintarea militara a Moscovei, ci si de razboiul hibrid dus cu mijloace tot mai sofisticate: criminalitate cibernetica, propaganda online si offline, influentarea deciziilor politice si economice interne via coruptie.

SUA si Administratia Obama par sa fi inteles intr-un tirziu ca decuplarea de Europa in favoarea pivotului Asia-Pacific risca sa provoace implozia Uniunii Europene. Incapabila de politici externe si de securitate comune, UE e supusa acum celor mai mari presiuni centrifuge din istoria sa. Distrugerea proiectului european, care pentru Rusia e un scop primordial, ar insemna o catastrofa geopolitica pentru SUA.

Sper ca nu intimplator Rusia e mentionata pe primul loc in comunciatul Pentagonului in lista celor cinci mari provocari, inaintea ascensiunii Chinei, amenintarilor din Coreea de Nord si Iran si terorismului.

Ar insemna o reintoarcere a Americii catre Europa, partenerul ei natural, cea care impartaseste (inca) valorile iudeo-crestine pe care s-au cladit si SUA. Ar fi un semnal si pentru viitoarea administratie americana.

Ce are Romania de cistigat? Enorm.

In mod direct, brutal spus, Romania va beneficia de soldati americani pe solul sau (prin rotatie, dar mereu pe teren romanesc - o tehnicalitate menita sa previna denuntarea de catre Rusia a incalcarii tratatului bilateral de catre NATO) si de echipament de lupta american pre-pozitionat.

In mod indirect, militarii romani vor beneficia de pe urma exercitiilor comune cu trupe si echipament american. Orice militar stie ca aceste exercitii sint decisive pentru cariera sa. La fel si ofiterii implicati in centrele de comanda si control.

Romania ar putea primi un ajutor si in initiativa enuntata in strategia MApN de creare a unei flote NATO la Marea Neagra. Flota ar urma sa fie compusa din prezenta permanenta a navelor militare romane, bulgare si turce (tarile NATO riverane Marii Negre), dar si cu sprijin american, eventual european. SUA si celelalte state ne-riverane Marii Negre nu au dreptul sa tina o nava militara mai mult de 21 de zile consecutiv (Conventia de la Montreux), dar pot avea o prezenta cvasi-permanenta prin rotatia cu aceasta frecventa a navelor.

Asadar, un anunt crucial pentru Romania. Numai ca de la Bucuresti nu s-a auzit nimic. Nici o institutie nu a reactionat fata de anunturile Pentagonului si Casei Albe. Altii din regiune au facut-o: ministrul ceh al Apararii a salutat initiativa, la fel si omologul sau leton. Similar, secretarul general NATO.

De ce nu a reactionat nimeni din Romania la nivel oficial? Un posibil motiv ar fi dezamagirea fata de intensitatea masurilor/ajutorului anuntat de SUA. Voia Romania mai mult, se astepta la ceva in plus? Nu stim inca, dar cred ca e putin probabil sa fim intr-un astfel de scenariu.

In orice caz, apatia Bucurestiului alimenteaza speculatii din ultima vreme, potrivit carora Romania ar incepe sa se desprinda de pe orbita pro-atlantista, pro-americana, pentru a se indrepta spre o integrare mai "adinca" in UE, adica relatii privilegiate cu Germania ori Franta. Au fost mai multe gesturi in ultima perioada care au condus la aparitia acestor suspiciuni. Unul dintre ele e apatia prelungita a presedintelui Klaus Iohannis, care si-a construit un profil de absenteist, de lider care evita angajamentele complexe si ferme. Un altul e lipsa de preocupare a unor ministri din guvernul Ciolos fata de implementarea planurilor de actiune ce decurg din Parteneriatul Strategic cu SUA. Un alt gest care nu a trecut neobservat in lumea politica e absenta ambasadorului american de la intilnirea presedintelui Iohannis cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, pe 21 ianuarie. In acea zi, ambasadorul Hans Klemm şi soţia sa au vizitat manastirile din Bucovina, potrivit unei postari pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA.

Semnele de intrebare in legatura cu optiunea strategica a Romaniei nu s-au nascut acum. Sint ele legitime sau nu? Nu stim, pentru ca ultimul exercitiu de comunicare publica a presedintelui Iohannis in ultimele luni e un interviu despre educatie in revista MarketWatch (sint convins ca l-ati citit toti pe nerasuflate). Cert e ca tacerea Bucurestiului le alimenteaza.   Cristian Pantazi/HotNews

Distribuie Distribuie Comentarii