Realizarea planului de investiţii nu este o prioritate nici anul acesta după cum arată execuţia bugetară aferentă primelor 9 luni, iar o creştere economică sustenabilă pe termen lung nu poate fi realizată fără un angajament real pentru investiţii şi pentru reforme structurale, arată AmCham România într-un comunicat remis marţi AGERPRES.

"Diferenţa dintre veniturile bugetare proiectate prea optimist şi cheltuielile mai mari asumate pentru salarii şi asistenţă socială defavorizează realizarea planului de investiţii bugetat pentru 2018. Analiza execuţiei bugetare aferente primelor 9 luni ale anului 2018 arată că realizarea planului de investiţii nu este o prioritate nici anul acesta", subliniază sursa citată.

Potrivit reprezentanţilor investitorilor americani în România, deficitul bugetar de 16,8 miliarde lei (1,77% din PIB), înregistrat în primele nouă luni, depăşeşte cu mai mult de două ori nivelul deficitului înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2017. Mai mult, faptul că anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 2,88%, foarte apropiat de nivelul maxim de 3% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht, confirmă îngrijorările cu privire la riscurile de încadrare în ţinta de deficit bugetar în 2018, chiar şi în condiţiile în care planul de investiţii pentru anul în curs ar fi realizat, atrag atenţia investitorii.

De altfel, AmCham România susţine că reducerea cheltuielilor planificate pentru investiţii rămâne un mecanism de control al deficitului bugetar, chiar dacă restrângerea acestor tipuri de alocări are un impact negativ asupra creşterii economice reale şi potenţiale.

"Din analiza primelor 9 luni ale anului 2018, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 15,2 miliarde lei. Deşi cu 25,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, prin raportare la investiţiile planificate pentru acest an, de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB), gradul de realizare, la momentul primelor 9 luni, a fost de numai 39,5% (1,6% din PIB). O creştere economică sustenabilă pe termen lung nu poate fi realizată fără un angajament real pentru investiţii şi pentru reforme structurale care să sporească impactul investiţiilor în economie şi în societate în ansamblu, prin consolidarea capacităţii instituţiilor publice şi creşterea calităţii cheltuielilor publice", precizează sursa citată.

Comparativ cu realizările anului 2017, bugetul de anul acesta (conform rectificării aprobate în septembrie 2018) prevede o creştere a cheltuielilor cu personalul de aproximativ 16,6 miliarde lei şi un avans al cheltuielilor cu asistenţa socială de aproximativ 7,8 miliarde lei. Raportate la aceeaşi perioadă a anului 2017, în primele nouă luni ale anului 2018, creşterea cheltuielilor cu personalul este în linie cu sumele bugetate, atingând 12,8 miliarde lei, în timp ce creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială a depăşit deja 8,5 miliarde lei, se mai arată în comunicat.

De asemenea, potrivit AmCham, s-a înregistrat o depăşire cu aproape 2,1 miliarde lei a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, raportat la creşterea aşteptată pentru întreg anul 2018.

Pe de altă parte, un efect pozitiv asupra deficitului bugetar l-a avut creşterea cu 3,2 miliarde lei a veniturilor nefiscale în primele 9 luni din 2018 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, de la o proiecţie de creştere de 1,7 miliarde lei faţă de 2017.

Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au crescut şi ele pe fondul contractării de noi împrumuturi dar şi al contextului de creştere a ratelor de dobândă de pe pieţele financiare şi, luând în considerare contextul macroeconomic global caracterizat de normalizarea politicii monetare, aşteptările cu privire la creşterea costului creditului sunt de continuare a tendinţei de creştere a ratei dobânzii.

Investitorii americani vorbesc, în documentul citat, şi despre pericolul în creştere al accelerării inflaţiei, într-o perioadă de expansiune economică în care România se confruntă şi cu un exces al cererii care nu poate fi acoperit de oferta internă precum şi cu un deficit al forţei de muncă disponibile.

"Din perspectivă macroeconomică, modelul de gestiune a politicii bugetare prezintă câteva provocări importante. Prima dintre ele este caracterul pro-ciclic al politicii bugetare, care în viziunea noastră prezintă un risc pentru managementul prudenţial al politicilor macroeconomice în contextul maturităţii ciclului economic curent şi al tranziţiei către faza de decelerare a creşterii economice. Într-o perioadă de expansiune economică în care România se confruntă şi cu un exces al cererii care nu poate fi acoperit de oferta internă precum şi de un deficit al forţei de muncă disponibile, creşte pericolul accelerării inflaţiei. Într-un astfel de context, lipsa unei consolidări fiscale în fazele favorabile ale ciclului economic limitează marja de manevră pentru politicile de stimulare a economiei pe care guvernul le-ar putea întreprinde. În acest caz, o restructurare a cheltuielilor publice, inclusiv a celor sociale şi a investiţiilor, devine iminentă", menţionează AmCham România.

În aceste condiţii, reprezentanţii organizaţiei consideră că încadrarea în limita deficitului bugetar rămâne un obiectiv deosebit de ambiţios chiar şi în condiţiile ideale în care, în pofida estimărilor analiştilor, economia va creşte în anul 2018 cu 5,5% în termeni reali, evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare va urma structura anului precedent şi planul de investiţii va fi realizat integral.

Cât priveşte proiecţiile pentru anul viitor, AmCham România consideră optimiste ţintele de creştere economică de 5,7% (termeni reali) şi o rată a inflaţiei de 2,8 %, considerabil diferite faţă de estimările Comisiei Europene - 4,1% creştere economică şi 3,4% inflaţie medie anuală, anunţate în Scrisoarea-cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2019.

"AmCham România reiterează nevoia utilizării investiţiilor ca instrument activ de creştere economică sustenabilă, prin înlocuirea modelului de creştere economică bazată pe consum cu politici orientate spre competitivitate şi dezvoltarea sistematică a capitalului în toate formele sale", afirmă sursa citată.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) are drept membrii peste 430 de companii americane, multinaţionale şi româneşti. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii