Ambii candidați la șefia CSM pledează pentru acțiuni împotriva oricăror ingerințe în independența justiției
Judecătorii Alexandru Șerban și Marius Tudose pledează, în proiectele de candidatură pentru funcția de președinte al CSM, pentru acțiuni împotriva oricăror ingerințe în independența justiției.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Alexandru Șerban susține că realizarea rolului constituțional fundamental al CSM, de garant al independenței justiției, trebuie să rămână preocuparea prioritară și constantă a Consiliului în 2015.
"Apărarea independenței justiției și a magistraților presupune o reacție rapidă a Consiliului împotriva oricăror atacuri și imixtiuni. Rapiditatea este de maximă importanță, deoarece hotărârea pe care o adoptă Plenul Consiliului în astfel de situații, doar prin ea însăși, nu are o eficiență deosebită, neimpunând vreo sancțiune efectivă. Soluția ar fi o reacție publică imediată a conducerii Consiliului, urmată de sesizarea Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, iar aceste verificări să se efectueze cu maximă celeritate, așa cum s-a procedat de altfel în anul 2014. (...) CSM trebuie să acționeze prompt în sensul descurajării oricărei tendințe a guvernului sau administrației de ingerință în independența justiției. Sub acest aspect, președintele CSM va trebui, în continuare, să sesizeze Curtea Constituțională, în vederea soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, atunci când situația o va impune", subliniază Șerban în proiect.
În opinia acestuia, consolidarea integrității sistemului judiciar trebuie să rămână o prioritate a CSM.
"Pentru a avea o justiție eficientă și responsabilă, este nevoie de o evaluare obiectivă a magistraților, care să permită îmbunătățirea activității acestora. (...) Foarte importantă va fi transparența și asigurarea desfășurării în condiții de obiectivitate a concursurilor, examenelor și procedurilor de ocupare a unor funcții de conducere ce vor fi organizate de CSM în 2015: procedura de ocupare a funcției de președinte al Secției Penale a ÎCCJ, concursul de promovare în funcția de judecător la ÎCCJ, avizarea candidaturii pentru funcția de procuror șef DIICOT, concursurile pentru promovare în funcții de execuție și, respectiv, pentru numiri în funcții de conducere la instanțe și parchete, concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare, concursurile de admitere la INL și la Școala Națională de Grefieri", se arată în proiect.
Alexandru Șerban consideră că locul justiției în echilibrul autorităților, ca putere a statului de drept, nu poate fi garantat decât dacă se asigură și independența financiară a acesteia, în sensul că bugetele trebuie să fie stabilite, pe de o parte, în funcție de o serie de factori obiectivi (volumul de activitate, schemele de personal, etc), iar, pe de altă parte, la un nivel corespunzător, care să permită îndeplinirea rolului social și a atribuțiilor prevăzute de lege pentru sistemul judiciar.
Potrivit documentului, CSM trebuie să se implice activ în evaluarea implementării noilor coduri și se impune urmărirea efectelor pe mai multe planuri: resurse umane, resurse materiale, dificultăți punctuale de aplicare și de interpretare a noilor norme, inclusiv efectele deciziilor Curții Constituționale de admitere a unor excepții.
O atenție deosebită trebuie acordată, în opinia judecătorului, procedurilor de redistribuire a posturilor vacante de judecători de la instanțele cu o încărcătură de dosare mai mică la instanțele aglomerate, dar și creșterii promptitudinii și celerității IJ în efectuarea lucrărilor, îndeosebi în domenii precum răspunderea disciplinară și apărarea independenței și a bunei reputații a magistraților, "tocmai pentru a demonstra sensibilitate la reacția publică și pentru a dezvolta încrederea în integritatea sistemului judiciar".
"În ipoteza unei eventuale revizuiri a Constituției, sunt necesare câteva modificări ale dispozițiilor referitoare la CSM. Ar fi benefic un mai puternic accent pe atribuțiile secțiilor Consiliului referitoare la cariera judecătorilor, respectiv a procurorilor, la evaluare și la examenele judecătorilor și procurorilor, urmând ca Plenul să păstreze în principal atribuții în domeniul organizării și funcționării instanțelor și parchetelor, admiterii în magistratură, formării profesionale. De asemenea, consider că trebuie eliminat caracterul secret al votului în CSM, pentru a se asigura o mai mare responsabilitate a membrilor Consiliului. Nu în ultimul rând, s-ar impune clarificarea problematicii răspunderii membrilor Consiliului și a posibilității revocării acestora, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 196/2013", mai susține Șerban.
Alte obiective prezentate de Șerban se referă la continuarea realizării măsurilor ce revin Consiliului pentru atingerea obiectivelor stabilite prin MCV, menținerea un contact permanent cu corpul magistraților și consultarea permanentă între CSM și instanțe, respectiv parchete, cu privire la probleme de interes în activitatea de înfăptuire a actului de justiție.
Judecătorul își mai dorește și creșterea transparenței activității Consiliului, atât față de sistemul judiciar, cât și față de societatea civilă, propunându-și implementarea votul electronic, întâi la ședințele secțiilor, apoi — în funcție de rezultate — și la ședințele Plenului, în scopul ușurării activității, dar și pentru eliminarea sincopelor de organizare.
De cealaltă parte, Marius Tudose vorbește în proiectul său managerial despre faptul că CSM are o misiune perpetuă de a manifesta vigilență și reacție rapidă la orice fel de ingerințe, derapaje, influențe, manipulări ori diversiuni, " fie că e vorba de jocuri de putere, interese de moment sau de grup, externe sau interne sistemului judiciar".
"Fără calitate umană, perseverență, responsabilitate și pragmatism se poate construi, dar nu durează nimic, mai ales în justiție. Iar Consiliul este dator să garanteze că aceste valori se regăsesc, în primul rând, la nivel de individ — prin dezvoltarea unor proceduri riguroase și aplicate de selecție, formare și promovare a magistraților dar, și prin sancționarea cu fermitate a abaterilor deontologice și disciplinare. Calitatea și gradul de pregătire profesională a resurselor umane este determinantă în realizarea oricărui scop instituțional. Astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de un sistem judiciar modern, eficient și transparent, ceea ce implică atât îmbunătățirea cadrului normativ și instituțional aferent, cât și implementarea unor standarde de management care să ofere calitate actului de justiție", susține Tudose.
El pledează pentru consolidarea independenței IJ, ca premisă esențială în asigurarea efectivă și eficientă a rolului Consiliului, de garant al independenței justiției, iar în acest context propune identificarea, reglementarea și valorificarea unei căi efective de sancționare a încălcărilor sau atingerilor aduse independenței, imparțialității și reputației magistraților, constatate prin hotărâri ale Plenului CSM.
"Istoria recentă a justiției române a dovedit că mecanismele reglementate de apărare a acestor principii au o eficiență relativă și un diminuat efect persuasiv. Sancțiunea morală, fie aceasta și publică este ușor tolerată și repede uitată atât de actant, cât și de societate, iar recidivele sunt la ordinea zilei. În acest context, consider că se impune reluarea unor analize și dezbateri pe această temă, inclusiv într-un cadru extins, CSM — Inspecția Judiciară — sistem judiciar — societate civilă — instituții de presă, astfel încât să putem genera un mecanism de apărare eficient și efectiv", subliniază Marius Tudose.
Pe de altă parte, el propune și o analiză aprofundată a acțiunilor disciplinare deduse în fața secțiilor CSM și aplicarea cu fermitate a soluțiilor de sancționare.
Tudose are ca priorități pentru 2015 consolidarea instituțională a autorității judecătorești, prin întărirea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar cu respectarea actualității principiilor și predictibilității normelor, printre exemplele date fiind și reevaluarea, în termeni de actualitate, a legilor justiției, dar și colectarea, analiza și promovarea propunerilor formulate de instanțe și parchete, celelalte instituții ale sistemului judiciar, pentru adaptarea unor prevederi ale noilor coduri la realitățile și necesitățile rezultate din aplicarea lor practică.
"Deși este consacrată în art. 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, rămâne, în continuare, o provocare de maximă urgență și importanță trecerea atribuțiilor Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor la ÎCCJ, dar și introducerea asigurării
profesionale a magistraților. Cauzele amânării punerii în practică a acestor prevederi legale sunt multiple, poate obiective, dar nu pot constitui o scuză perpetuă, ci o motivație în a găsi soluții în sensul punerii în acord cu legea, cât mai urgent. În acest sens, îmi propun să antrenăm în discuție atât conducerea ÎCCJ, cât și reprezentanți ai MJ pentru dimensionarea și asigurarea suportului logistic necesar realizării în condiții de realism a acestui proiect", se arată în proiect.
Un alt obiectiv invocat de Tudose se referă la continuarea procesului, demarat în 2011, de raționalizare a instanțelor și parchetelor prin redesenarea hărții administrative judiciare, în vederea eficientizării și creșterii calității actului de justiție, dar și la consolidarea instituțională a CSM și a instituțiilor coordonate, în acord cu prioritățile imediate, dar și cu obiectivele asumate de România, pe plan european.
Judecătorul are în vedere și întărirea cooperării cu celelalte instituții ale statului, într-un demers conjugat și democratic de susținere în vederea îndeplinirii obiectivelor instituționale.
"Vă propun să ne asumăm — lăsând în plan secundar orgoliile instituționale sau personale — întărirea dialogului și colaborării cu toate instituțiile statului, implicarea responsabilă și serioasă nu numai în proiectele ce vizează justiția, dar și în cele conexe sau subsecvente acesteia (valorificând, spre exemplu, în relația cu puterea legislativă, expertiza de specialitate prin critică pro-activă, nu reactivă), prin parteneriate deschise, flexibile, programatice și pragmatice cu profesiile organizate în mod autonom și cu societatea civilă, precum și implicarea acestora în procesul de modernizare a sistemului judiciar", afirmă Tudose în document.
Alte priorități ale acestuia se referă la consolidarea integrității sistemului judiciar, în acest sens propunând elaborarea unui Cod de etică pentru magistrați, și la consolidarea componenței de 'cooperare" din cadrul MCV instituit de Comisia Europeană, și deplasarea 'centrului de greutate" dinspre 'verificare" către "cooperare".
"Calibrarea relației sistemului judiciar român cu Mecanismul instituit de Comisia Europeană în termeni de parteneriat este reclamată nu numai de durata relativ mare a perioadei de monitorizare, cât mai ales de evoluțiile constatate în rapoartele Comisiei. Epoca pionieratului a fost depășită odată cu progresele înregistrate, cu maturizarea instituțională a sistemului judiciar și cu exersarea unei justiții unitare și efective ", mai spune Tudose în proiect.
Judecătorii Alexandru Șerban și Marius Badea Tudose și-au depus candidaturile pentru funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2015. Alegerea noii conduceri a CSM se va face în ședința din 6 ianuarie, la care este așteptat să participe și presedintele Klaus Iohannis.
AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Mihai Simionescu)
