Ambasadorul chinez acuză Marea Britanie de "ingerinţe grosolane" în chestiunea Hong Kong-ului
Ambasadorul Chinei la Londra a acuzat luni guvernul britanic de ingerinţe grosolane în afacerile interne ale Hong Kong, ca reacţie la criticile emise de premierul Boris Johnson împotriva noii legi cu privire la securitatea naţională, impusă de Beijing regiunii administrative speciale, retrocedată Chinei de Marea Britanie în 1997, informează Reuters.
"Guvernul britanic face afirmaţii iresponsabile cu privire la afacerile din Hong Kong", a declarat ambasadorul Liu Xiaoming într-o conferinţă de presă online, adăugând că acesta a formulat acuzaţii nejustificate cu privire la legea asupra securităţii în Hong Kong.
Boris Johnson a apreciat miercurea trecută, a doua zi după adoptarea controversatei legi, că această măsură reprezintă o încălcare a Declaraţiei comune din 1984, ce a precedat retrocedarea, document care garantează un grad ridicat de autonomie pentru fosta colonie britanică, precum şi drepturi şi libertăţi pentru locuitorii săi.
Referitor la oferta Marii Britanii de a acorda deţinătorilor de paşapoarte BNO (British National Overseas) din Hong Kong cetăţenie deplină britanică, diplomatul chinez a declarat: "Această decizie constituie o ingerinţă grosolană în afacerile interne ale Chinei".
Aproape 3 milioane de locuitori ai Hong Kong-ului pot pretinde să obţină paşaport BNO şi circa 350.000 de persoane beneficiau de acest statut în februarie.
Marea Britanie va trebui să suporte consecinţe dacă va trata China drept ţară ostilă în luarea deciziei de a permite permite Huawei să se implice în reţeaua de telecomunicaţii a Regatului Unit, a ameninţat totodată şeful misiunii diplomatice chineze la Londra, citat de Reuters.
"Vrem să fim prietenul vostru. Vrem să fim partenerul vostru. Dar dacă vreţi să faceţi din China o ţară ostilă, va trebui să suportaţi consecinţele", a reiterat Liu Xiaoming în aceeaşi conferinţă de presă.
Premierul Boris Johnson a declarat săptămâna trecută că va lua o decizie prudentă cu privire la Huawei pentru că guvernul nu doreşte ca o infrastructura critică să fie controlată de "furnizori de stat potenţial ostili". AGERPRES
