André Lefevre d’Ormesson, ambasadorul francez la Bucureşti, a transmis în anul 1934 un raport ministrului francez de externe în care făcea o radiografie a situației din România după demisia generalului Ion Antonescu din funcţia de şef al Marelui Stat Major.

Elena Lupescu și Carol al II- lea FOTO Profimedia

Într-un Raport trimis ministrului francez de Externe la 16 decembrie 1934, André Lefevre d’Ormesson, ambasadorul francez la Bucureşti, se referea la tensiunile politice declanşate la Bucureşti după demisia generalului Ion Antonescu din funcţia de şef al Marelui Stat Major:

„Timp de 48 de ore spiritele au fost destul de încinse; se pare că lucrurile se liniştesc, dar focul mocneşte sub cenuşe şi se poate reaprinde la cea mai mică adiere de vânt... Toate detaliile acestea arată până în ce măsură problemele ţinând de persoană joacă un rol supărător în politica României“, spunea ambasadorul în raportul citat de Valeriu Florin Dobrinescu în cartea „Ion Antonescu în arhivele diplomatice franceze“.

Mai departe, ambasadorul explică: „generalii se ceartă între ei; nu numai partidele, ci şi oamenii politici din acelaşi partid îşi pun beţe în roate; Coroana e amestecată în scandalurile publice, ca urmare a trecutului dubios căruia suveranul îi este mai mult sau mai puţin prizonier; influenţa metresei regale se spune că se exercită în problemele publice şi numele doamnei Lupescu este, pe drept sau nu, aruncat în arenă cum se declanşează un conflict public“.

La final, ambasadorul spune că regretă situația la care s-a ajuns. „Țara este foarte bogată, oamenii sunt foarte inteligenţi, unii dintre cei care conduc jocul au calităţi evidente... De ce trebuie să atâtea însuşiri şi calităţi, atât ale ţării cât şi ale oamenilor, să fie compromise din lipsă de metodă, din cauza disputelor interne, a spiritului de intrigă, a slăbirii simţului moral, a lipsei de perseverenţă care îl şochează pe cel care priveşte atent şi care, vai! în loc să se atenueze, îmi par a se agrava din ce în ce mai mult, în detrimentul extrem al României şi al prietenilor ei”.

Relaţia dintre Elena Lupescu şi regele Carol al II-lea a afectat mai mult decât vieţile lor şi ale familiei regale: a schimbat chiar cursul istoriei, de la demisia prim-miniştrilor până la schimbarea societăţii româneşti în perioada interbelică. Însă, chiar şi în faţa dezastrului, n-au renunţat unul la celălalt, şi-au văzut împreună de propriul drum.

Cel mai afectat a fost, însă, viitorul rege Mihai , care o numea „Duduia“ şi o considera „persoană vulgară“. „În momentul în care am întâlnit-o pe Lupeasca, cum îi ziceam, nu aveam un sentiment precis decât că ştiam cine era, ce reprezenta ea şi asta mă punea în defensivă. Încet-încet, după aceea, văzând fel de fel de lucruri am putut s-o caracterizez, nu prea frumos, dar am spus că este o persoană cât se poate de vulgară”, mărturisea Regele Mihai într-un interviu realizat de Stelian Tănase în 2007.