Un loc mirific din țara noastră, „unic” după cum recunosc și străinii, a ajuns din nou subiectul unui articol în presa internațională. I se mai spune și „Amazonul Europei” .

O excursie recentă, de trei zile, organizată de celebrul jurnalist britanic Charlie Ottley în Delta Dunării, a avut printre invitați și un jurnalist de la The Guardian, stabilit de mai mulți ani în România. „Locuiesc în România de aproape 10 ani și totuși nu am explorat niciodată Delta Dunării”, a recunoscut acesta.

Iar în călătoria pe care a experimentat-o alături de fiul său și conaționalul Charlie Ottley, dar și de alți turiști, a descoperit fascinat magia „celei mai mari zone umede din România”, viața sălbatică, istoria și comunitățile Deltei și s-a declarat captivat de extraordinara sa floră și faună , de povești, de locul ce pare a fi „o țară în interiorul altei țări”.

Întreaga experiență în Delta Dunării a descris-o mai apoi pe larg într-un articol laudativ ce a apărut la finele săptămânii trecute în istorica publicație din Regatul Unit.

„O altă lume”

«„Acesta este Amazonul Europei”: o călătorie în sălbaticia Deltei Dunării din România», a titrat tabloidul britanic „The Guardian” pentru a detalia croaziera în care un tată și fiul său au avut ocazia să-și dea întâlnire cu pelicanii, vulturii și ibișii.

Locul cu una dintre „cele mai mari biodiversități din lume, nu doar din Europa”, s-a dovedit a fi exact cum l-a descris Charlie Ottley invitaților săi. Realizatorul britanic de documentare , care a făcut cunoscută România prin intermediul celor două serii de pe Netflix „Wild Carpathia” și „Flavours of Romania”, Charlie Ottley le-a promis turiștilor că vor vedea „o altă lume”, ceea ce s-a și întâmplat.

Cât despre titulatura „Amazonul Europei” ea nu este folosită pentru prima dată nici de către Ottley și nici de către presa internațională, fiind o emblemă căpătată în timpul pandemiei, o carte de vizită la capitolul „turism România”.

Croaziera în Delta Dunării, prin labirintul de stufărișuri, canale, insule plutitoare, mlaștini, lacuri și păduri, la bordul unui hotel plutitor, a fost descrisă în The Guardian prin imagini, sunete, sentimente și cuvinte: „Ceea ce descopăr aici pare ca o țară în interiorul altei țări, o sălbăticie atât de nealterată și vastă încât egalează sau chiar depășește binecunoscuții Munți Carpați prin bogăția faunei și culturii sale”.

„Un peisaj de basm”

Turul prin sălbăticia deltei a pornit din Tulcea, străbătând pentru început „aleea pescărușilor albaștri”, după cum tot Ottley a denumit Canalul Trofilca: „Privim cum zeci de fulgere albastre strălucitoare se zbat în jurul nostru, transformând canalul îngust într-un peisaj de basm”.

Casă pentru mai bine de 300 de specii de păsări migratoare și rezidente, printre care pelicanii albi și creți, stârcii purpurii, vulturii cu coadă albă, cormoranii pitici, ibiși lucioși, ori gâștele cu piept roșu, Delta Dunării reprezintă pentru iubitorii naturii și observatorii de păsări „ceea ce sunt Jocurile Olimpice pentru fanii sportului”, după cum le-a mai spus regizorul britanic turiștilor: „Dacă ești pasionat de viața sălbatică și observarea păsărilor, Delta Dunării este un loc absolut necesar. Oamenii vin aici și pentru o pauză spirituală. Chiar simți că lași civilizația în urmă”.

S-a amintit inclusiv faptul că Ottley a devenit grație documentarele sale despre România „un fel de ambasador al țării” . Realitatea este că britanicul a devenit cel mai mare promotor al țării noastre peste hotare, fapt demonstrat inclusiv de călătorie organizată în Deltă.

„Mă simt ca în documentarele lui David Attenborough”

Experiența trăită aici l-a făcut pe autorul articolului să recunoască că s-a simțit de parcă ar fi fost protagonistul unei emisiuni realizată de un celebru cercetător naturalist, vocea Teleenciclopedia din Regatul Unit, considerat de britanici o comoară națională și cunoscut drept părintele documentarelor despre viața sălbatică: „În timp ce călătorim... simțim că am fost distribuiți într-un documentar de David Attenborough”.

Iar pe lângă turul lent și liniștit printre minunile naturii, gastronomia locală s-a dovedit a fi un alt aspect demn de remarcat: de la ciorba de somn, șalăul cu cartofi și „sosul picant de usturoi numit mujdei”, servite pe barcă, la icrele de știucă cu pâine proaspătă, lămâie și ceapă și bolurile de melci de mare japonezi „o specie invazivă care prosperă în Marea Neagră”, tot cu sos de usturoi și ardei iute, savurate într-unul dintre restaurantele din Sulina unde turiștii au poposit pe seară.

„Părintele Dunării”

„Pe lângă viața sălbatică, istoria și comunitățile Deltei sunt de asemenea fascinante. Regiunea este casa lipovenilor, ruși etnici care s-au mutat în România cu câteva secole în urmă, după ce s-au despărțit de Biserica Ortodoxă Rusă. Canoistul medaliat cu aur olimpic, Ivan Patzaichin , care a murit în 2021, a fost inspirat să practice acest sport de alți canoiști de succes din micuțul său sat din Deltă, Crișan”, s-a mai amintit în articolul din presa internațională.

Tot cu această ocazie, turiștii au mai aflat și că un alt britanic, inginerul Sir Charles Hartley și-a legat destinul de aceste locuri, în secolul al XIX-lea. Pentru că „a jucat un rol cheie în transformarea canalului Sulina” este descris astăzi de către contemporani drept „Părintele Dunării”.

„Te poți pierde complet în această lume. Te transportă într-un mod incredibil”.

În cea de-a doua zi de călătorie, turiștii au înțeles și ce a vrut să le spună ghidul prin faptul că „marea surpriză este grandoarea locului”, când au vizitat Pădurea Letea, pentru a vedea spectaculoșii cai sălbatici, dunele de nisip ondulate și faimoasa rezervație subtropicală, dar și tradiționalele case cu acoperiș de stuf din Letea, în mare parte abandonate, pentru că „nu este ușor să trăiești într-un loc atât de izolat.”

La finalul voiajului, tot vorbele lui Ottley au întărit senzația fascinației pe care acest loc o exercită asupra vizitatorilor săi: „Te poți pierde complet în această lume. Te transportă într-un mod cu adevărat incredibil”.

O astfel de experiență, cu tot cu cazarea pe hotelul plutitor, timp de șase nopți, mâncare și restul aventurilor poate costa 800 de euro/persoană, se mai specifică în articolul din The Guardian.