Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit într-un intervit pentru Financial Times, publicat pe 4 octombrie, cum, în perioada Războiului Rece, a ținut legătura cu un agent KGB care lucra sub acoperire la Ambasada URSS în Norvegia, iar sovieticii îi dăduseră numele conspirativ “Steklov”.

Jens Stoltembrerg, fost secretar general al NATO/ FOTO:EPA/EFE

Stoltenberg a fost în contact cu KGB-ul din Oslo în anii 1980, când era șeful Ligii Tineretului Muncitoresc, organizația de tineret a Partidului Muncii din Norvegia. „A fost foarte ciudat. Tatăl meu obișnuia să-mi spună că singurii oameni cu care ar trebui să vorbești la ambasada rusă sunt cei de la KGB, pentru că ei sunt singurii care au influență”, a declarat Stoltenberg.

Nu am făcut niciodată ceva de care să-mi fie rușine. Dar ideea era că mă scoteau să iau prânzul în oraș. Și am mâncat sandvișuri uriașe cu creveți la aceeași masă în același restaurant din Oslo, cam o dată pe lună, cu un tip pe nume Kirillov. Și el era agent KGB. Fără nicio îndoială.

Fostul secretar general al NATO a declarat că tatăl său, care îl cunoștea pe Viktor Grușko, un agent KGB sub acoperire diplomatică în Norvegia, l-a sfătuit pe fiul său să rapoteze fiecare astfel de întâlnire serviciilor secrete norvegiene.

În 1991, contrainformațiile norvegiene au venit la mine și mi-au spus: „Ai putea să ne ajuți să-l convingem pe Kirillov să defecteze?” Îl cunoșteam pe acest tip de 10 ani. În timpul ultimului prânz i-am spus: „Te cunosc, mă cunoști, dacă vrei să sari, aplică: Norvegia este o țară frumoasă. Vor avea grijă de tine”.

Kirillov nu a acceptat oferta. Stoltenberg a aflat mai târziu din arhivele deschise ale KGB că serviciile secrete sovietice i-au dat numele de cod „Steklov”.

Canalul de televiziune norvegian NRK a relatat în 2000 că agentul KGB Boris Kirillov, care lucra în Norvegia sub acoperire diplomatică, a încercat să îl recruteze pe Jens Stoltenberg în 1991. Potrivit presei norvegiene, Stoltenberg a intrat în atenția KGB în 1989 și a primit porecla „Steklov”.

KGB a alocat dosarul personal al lui Stoltenberg la coloana DOR („Cazul de dezvoltare operațională”). „Astfel de dosare erau de obicei destinate persoanelor care se aflau într-un „stadiu avansat de dezvoltare” sau erau deja considerate unul dintre „contactele confidențiale” ale KGB”, a relata NRK.

Încercarea lui Kirillov de a-l recruta pe Stoltenberg a fost semnalată de Mihail Butkov, un agent KGB care a fugit în Occident și a dezvăluit rețeaua KGB din Norvegia. În urma dezvăluirilor lui Butkov, mai mulți diplomați sovietici, inclusiv Kirillov, au fost expulzați din Norvegia pentru „activități incompatibile cu statutul diplomatic”, a relatat ziarul Kommersant în 2000.

În octombrie 2000, Tatiana Samolis, reprezentantă a Serviciului rus de Informații Externe, a refuzat să comenteze informațiile potrivit cărora KGB ar fi încercat să îl recruteze pe Stoltenberg (care era pe atunci șeful guvernului norvegian). „Conform tradiției în serviciile de informații din toate țările, nu comentăm implicarea sau neimplicarea unei persoane în agenția noastră”, a declarat Samolis.

Jens Stoltenberg a părăsit la 1 octombrie 2024 funcția de secretar general al NATO, pe care o deținea din 2014. El a fost succedat de Mark Rutte, fost prim-ministru al Țărilor de Jos.