Mulți dintre noi își propun ca odată cu începutul anului să slăbească, să renunțe la alcool sau la fumat și să aibă un stil de viață mai sănătos, însă, potrivit statisticilor, în majoritatea cazurilor, aceste rezoluții nu durează. Mai mulți experți consultați de „Adevărul“ au explicat că există totuși un secret al succesului și care este acesta.

A început sezonul dietelor. Motivul este simplu: de Sărbători, cei mai mulți dintre noi mâncăm mai mult, mai gras și mai nesănătos decât ne propunem, dar suntem și mai sedentari. De aceea, pe grupurile populare de profil, precum Rina, Dukan sau Dieta Ketogenică, membrii se organizează pentru a începe lupta împotriva kilogramelor în plus . Însă deși se strâng sute de doritori, puțini sunt cei care vor duce la final regimul.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii (SUA), pentru a obține o greutate sănătoasă nu ar trebui să urmezi o dietă sau un program, ci să ai un stil de viață sănătos cu activitate fizică regulată. Gestionarea greutății este legată de vârstă, de cât ne odihnim, de stres, de genetică, dar și de mediul în care trăim. Specialiștii din SUA spun că este necesar un plan bine pus la punct pentru a ajunge la greutatea ideală. Grupurile care alătură persoane cu aceleași rezoluții sau vizitele la nutriționist pot fi de ajutor.

Efectele negative ale dietelor de slăbit rapid

Potrivit experților, chiar dacă la prima vedere programele care promit scăderea rapidă în greutate a kilogramelor acumulate de sărbători pot părea cele mai potrivite, acestea pot veni la pachet cu anumite riscuri. Printre consecințele pe termen lung se numără efectul yo-yo, tulburări gastrointestinale, oboseală, dezechilibre hormonale și altele.

Astfel, în dietele rapide ne putem confrunta cu diaree, constipație, crampe abdominale sau deficiențe de vitamine și minerale, care pot afecta funcționarea normală a organismului. De altfel, dietele drastice pot duce la dezvoltarea unei relații nesănătoase cu mâncarea, lucru care poate conduce la tulburări de alimentație cum sunt anorexia, mâncatul compulsiv, ortorexia (obsesia de a mânca sănătos).

Fluctuațiile mari și frecvente ale greutății cresc riscul de boli cronice, cum sunt bolile cardiovasculare, diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială sau steatoză hepatică (ficat gras) non alcoolică. Și reducerea masei musculare se numără printre efectele nedorite ale dietelor. Aceste diete pot avea efecte negative pe termen lung și asupra motivației pentru un stil de viață sănătos.

Sfaturile unui antrenor personal

„Gândirea în masă New Year , New Me e populară pentru că oamenii sunt la început de an, au un vibe bun, sunt plini de energie și vor să schimbe ceva în bine pentru ei și se folosesc de avântul de energie pentru a-și face abonament la sală, pentru a mânca mai sănătos. Motivul pentru care se lasă după o perioadă scurtă de timp este că e greu să menții un astfel de nivel și este greu să fii conescvent”, este de părere tripla campioană națională la Powerlifting, dar și Personal Trainer, Oana Roșu.

Aceasta subliniază că succesul în sport și în pierderea în greutate nu este asigurat de ambiție, ci de consecvență: cât de mult poți să te ții de ceea ce te apuci. Efortul îi determină pe oameni să se întoarcă în zona de confort.

Trainerul ne sfătuiește „să nu ținem diete, ci să ne creăm un stil de viață care să includă toate mâncărurile, dar într-o manieră echilibrată”. Astfel, am putea mânca din toate alimentele, dar câte puțin, și ar fi mai ușor „decât să vedem viața ca pe o dietă continuă”.

De asemenea, legat de sport, Oana Roșu este de părere că „orice obicei pe care reușim să îl menținem minimum trei luni este transformat într-un pattern (model), iar creierul se obișnuiește singur să îl facă automat după trei luni în care oamenii îl practică conștient. Astfel, dacă persoanele reușesc să se țină trei luni de mers la sală, de exerciții fizice, corpul și creierul s-ar obișnui și ar face aceste lucruri involuntar”.

Oana Roșu afirmă că „este important să ne apucăm” și să ne transformăm stilul de viață, nu să alegem o dietă, dar și „să ne ținem de orice obicei de care ne apucăm la început de an minimum trei luni, penru ca el să devină o obișnuință”.

De ce ne este greu să respectăm rezoluțiile

Psihologul Keren Rosner a explicat pentru „Adevărul“ motivele pentru care ne este atât de dificil să ne îndeplinim obiectivele propuse pentru noul an.

„Rezoluțiile, de obicei, le facem în perioada de vacanță și în contextul sărbătorilor, într-o stare de relaxare, de optimism, dar nu sunt gândite detaliat, nu facem un plan efectiv, și reprezintă doar o dorință, pe care o punem ca obiectiv. Sigur că e o diferență între o stare de relaxare și o atmosferă de vacanță și momentul în care începi să te angrenezi în activitățile cotidiene. Motivația scade, pentru că, în primul rând, nu ai un plan bine stabilit, dar și pentru că nu ți-ai dat voie mental să anticipezi că îți va lua timp și efort pentru a atinge ceea ce ți-ai propus”, a detaliat psihologul.

De asemenea, Keren Rosner subliniază că pe lângă efort, descurajante sunt și activitățile de zi cu zi care vin după vacanță: „Și stresul provocat de problemele de zi cu zi ne descurajează și devine greu să integrăm un program de exerciții fizice în rutina zilnică sau timp pentru a găti alimente sănătoase. Așteptarea ca lucrurile să se întâmple foarte rapid, dietele sau orice altă rezoluție pe care o pui la început de an necesită timp, nu poți avea rezultate imediate. În general, oamenii când nu au rezultate rapide se descurajează și renunță, pentru că au impresia că fac lucrurile în zadar”, adaugă psihologul.

Un alt lucru de care trebuie să ținem cont este starea emoțională, „ea menține de fapt motivația”, spune Keren Rosner, astfel, dacă suntem tensionați, riscăm să căutăm refugiu imediat în mâncarea de confort, care de obicei este nesănătoasă.

„Chiar și cuvântul dietă poate fi un stres suplimentar pentru mulți: interdicția intervine în mecanismele psihice și poate să perturbe, să dea o rezistență suplimentară, ne poate facem să ne gândim numai la lucrurile interzise, iar aceste gânduri generează o neliniște care nu trece decât dacă încalci ceea ce ți-ai propus”, explică Keren Rosner.

La rândul ei, Mirela Husaru, consultant în dezvoltare emoțională, este de părere că restricțiile alimentare ne pot induce un sentiment de teamă: „Dieta implică adesea renunțarea la anumite alimente sau restricționarea cantității consumate. Aceasta poate provoca frustrare și stres în cazul în care persoana se simte privată de mâncarea preferată sau nu se simte sătulă. Sfatul meu este să ne tratăm corpul cu blândețe și să facem schimbari mici in fiecare zi care să ne ajute pe termen lung să obținem un echilibru între interior și exterior”.

Cum să ne menținem motivația

Psihologul Keren Rosner spune că pentru a reuși să ducem la îndeplinire obiectivele pentru noul an trebuie să ținem cont de mai mulți factori. Astfel, trebuie să luăm în calcul că va dura ceva timp până când vom atinge anumite obiective, dar și că avem nevoie de un plan bine stabilit, „realist, nu exagerat, în care să te și recompensezi din când în când”.

„Nu trebuie să-ți pui niște restricții foarte stricte. Trebuie să fi blând, dar nu indiferent, ca să poți rezista. Un plan realist, formulat clar, scris pe hârtie, poate reuşi să avem succes în realizarea obiectivelor. De asemenea, nu este recomandat să verificăm constant greutatea sau să ne măsurăm, mai ales că lucrurile nu se întâmplă peste noapte, iar obiceiul de a verifica devine compulsiv și ne poate demoraliza, dacă vedem că nu avem efecte imediate”, a explicat Keren Rosner.

Chiar dacă specialistul în dezvoltare personală ne spune că ar trebui să evităm comparațile cu alți oameni în ceea ce privește aspectul fizic și greutatea, unele persoane pot fi motivate de aparteneța la un grup.

„Există oameni care sunt foarte încurajați atunci când sunt în grup și se mențin unul pe celălalt, vorbesc despre lucrurile acestea. Grupurile de susținere sunt cele la care te raportezi și contribuie la motivație, dacă vei observa că alții pot, devii și tu mai convins că vei reuși.”, a transmis psihologul Keren Rosner.

Cele mai bune diete pentru 2024

Regimul alimentar mediteraneean a fost desemnat, pentru al șaptelea an consecutiv, cel mai bun stil de viață în general, potrivit ratingurilor pentru 2024 raportate de U.S. News & World Report.

Dieta mediteraneeană s-a clasat pe primul loc în categoriile cel mai ușor de urmat, cea mai bună dietă pentru familii, cea mai bună dietă pentru o alimentație sănătoasă și cea mai bună dietă pentru diabet, pentru oase și articulații și pentru o alimentație sănătoasă pentru inimă, potrivit raportului citat de CNN.

Topul este completat de dieta DASH (abordări dietetice pentru stoparea hipertensiunii arteriale), pe locul doi, și de dieta MIND (intervenție mediteraneeană-DASH pentru întârzierea neurodegenerativă) pe locul al treilea. Toate aceste stiluri alimentare se bazează pe plante, respectiv fructe și legume, cereale integrale, fasole și semințe.