Alina Gorghiu, ministrul Justiției, a anunțat zilele trecute că vârsta de pensionare a magistraților va crește. Iar ministrul Justiției a explicat pentru ”Adevărul” motivele pentru care s-a decis luarea acestei măsuri.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a afirmat la începutul acestei săptămâni că va creşte vârsta de pensionare la magistraţi şi că este vorba de o discuţie tranşată deja, pașii următori urmând a fi făcuți progresiv.

„Este important că, prin reforma aceasta, magistrații rămân în sistem, când au cea mai mare experiență, forță de muncă și capacitatea de a face actul de justiție unul eficient. Au fost greșeli necorectate în timp de decidenți, care au permis să fie pensiile mai mari ca salariul, lucru care era o invitație practic pentru ieșirea la pensie. Profesia de magistrat e una de vocație, ei contribuie activ la sănătatea democrației”, a declarat Alina Gorghiu pentru „Adevărul”.

„Să nu uităm însă că magistrații au interdicții, restricții pe care alte categorii profesionale din sistemul public nu le au”, adaugă Alina Gorghiu.

La ora actuală, Guvernul este în ultima etapă a discuțiilor cu Comisia Europeană şi amendamentele ce vor fi agreate privind proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale vor ajunge ulterior în Parlament.

Alina Gorghiu mai spune că va fi o creștere graduală a vârstei de pensionare în cazul magistraților. „Criza personalului în sistem este acută, nu este o noutate. Și cred că este un plus menținerea în sistem a specialiștilor. Este esențial să aibă loc o creșterea etapizată a vârstei de pensionare, o tranziţie raţională spre noua condiţie de dobândire a dreptului la pensie de serviciu. Parlamentul are obligația de a pune în acord legea cu decizia Curții Constituționale. Am încredere că se va ajunge la o soluție agreată de sistem”, mai precizează ministrul Justiției.

Care sunt problemele din legea pensiilor speciale

În luna august, Curtea Constituțională a făcut inventarul părților problematice din proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, reîntoarsă în Parlament, unde Puterea va trebui să o revizuiască, pentru a fi în concordanță cu cerințele magistraților și pentru a putea bifa un jalon nou din PNRR.

Magistrații Curții Constituționale a României au cerut și gândirea unei eșalonări a creșterii vârstei de pensionare corecte, actuala fiind realizată în opinia acestora într-un „mod defectuos“.

Judecătorii arată că inclusiv punctul de plecare al legiuitorilor este unul ce nu ține cont de realitate, având în vedere faptul că pensionarea poate începe, teoretic, de la 47 de ani, iar cei care au redactat proiectul de lege fac referire la o modificare de la 50 la 60 de ani. „Prin modul defectuos de redactare, se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani pentru persoanele născute începând cu anul 1976“, mai spuneau în luna august judecătorii CCR.

„Astfel, pentru aceste persoane are loc nu numai o creștere intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani, față de cele născute în anul 1975 sau anterior acestuia, care se pensionează la 50 de ani, ci și o creștere cu 13 ani față de sistemul actual de pensionare, care valorifică doar vechimea în funcție, nu și vârsta de pensionare. Se creează astfel o falie între generații determinată de criteriul vârstei, ceea ce înseamnă că eșalonarea creșterii vârstei de pensionare stabilită în anexa nr.2 la lege este doar proclamată, pentru că, în realitate, reglementează – în mod implicit – că pentru persoanele născute începând cu anul 1976 vârsta standard de pensionare este de 60 de ani”, subliniază judecătorii în motivarea părților cu probleme din legea pensiilor speciale.

O altă problemă este intenția din proiectul de lege ca baza de calcul a pensiei să fie raportată la 25 de ani de activitate, nu la ultima lună sau la ultima funcție deținută, fiind invocat faptul că în documentele internaționale se specifică faptul că pensia trebuie să aibă o valoare apropiată de ultima remuneraţie primită „pentru activitatea jurisdicţională“.

În prezent, magistrații (judecătorii și procurorii) cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de dată pensionarii.

Judecătorii și procurorii sunt pensionați la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensie dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care magistratul a exercitat profesia de avocat, fără că ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.

Numărul judecătorilor şi procurorilor care au părăsit sistemul judiciar anul trecut este aproape dublu comparativ cu anul 2021, conform statisticilor oficiale.

Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători şi 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au pensionat 248 de judecători şi 143 de procurori, în 2022 numărul magistraților care au ieșit la pensie a fost cel mai mare din ultimii ani: 464 de judecători şi 256 de procurori.