Mii de români condamnați definitiv sau pentru care s-a emis mandat de arestare au fugit din țară în ultimii ani. Ministerul Justiției are inițiative legislative concrete pentru a reduce drastic acest fenomen, una dintre inițiative fiind deja lege.

În noiembrie 2023, Parlamentul a votat proiectul de lege care prevede introducerea unei pedepse suplimentare în cazul fugarilor. Conform noii legi, fugarilor li se va adăuga o nouă pedeapsă la cea existentă, anume între șase luni și trei ani, pentru o infracțiune asimilată celei de evadare.

De la începutul acestui an, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică încă un proiect de lege, conform căruia fugarii vor suporta în întregime costurile aducerii lor în țară.

Anul trecut, statul român a cheltuit peste 10 milioane de lei ca să aducă înapoi fugari.

În 2020 au fost 1.260 de români față de care s-a dispus urmărirea internațională, pentru ca în 2021 numărul lor să ajungă la 1.420, iar în 2022 la 1.574. Anul trecut au fost dați în urmărire internațională 1.530 români fugari.

Într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, Alina Gorghiu, ministra Justiției, a vorbit țările de unde sunt aduși cei mai mulți fugari români, despre cât de mult cheltuie statul cu aceștia și despre proiectul de lege prin care aceștia vor plăti cheltuielile cu aducerea lor în țară.

ADEVĂRUL: Câți români dați în urmărire internațională au fost aduși în țară în perioada 2021-2023, cumulat și defalcat?

ALINA GORGHIU: Ca ministră a Justiției, aducerea fugarilor în țară rămâne una dintre prioritățile de mandat. Fenomenul fugarilor este o realitate în România. În fiecare zi sunt aduse în țară câteva persoane, unele cu nume de notorietate în spațiul public, dar datoria noastră este să identificăm cele mai bune soluții pentru a combate această atitudine de sustragere de la executarea pedepsei. Justiția trebuie făcută până la capăt.

Datele statistice confirmă că instituțiile abilitate au depus un efort conjugat față de fenomenul fugarilor. Rezultatele sunt vizibile. În 2021 au fost aduși 729 de fugari, în anul 2022 – 751, iar în anul precedent – 803 (dintre care 735 s-au sustras de la executarea pedepsei, restul sustrăgându-se din cursul urmării penale sau judecății). În total, 2.283 de persoane urmărite internațional au fost aduse în ultimii trei ani în România.

- Care sunt țările de unde au fost aduși cei mai mulți români fugari în ultimii trei ani și câți români au fost aduși defalcat din acele țări?

Mulți fugari își încearcă norocul în state în care se ajunge ușor, unde au rude, prieteni, cunoștințe. Și, în general, vorbim de țări europene. La nivelul lui 2023, topul țărilor de unde au fost aduși cei mai mulți români fugari este condus de Marea Britanie, de unde au fost preluate 199 persoane. Pe locul al doilea se situează Germania, de unde au fost aduși 183 de fugari, urmată de Italia, țară din care am preluat 120 de fugari. Din Spania, am adus 67, iar din Franța - 53 de persoane. Marea Britanie este și țara ce răspunde pozitiv în cea mai mare măsură cererilor de extrădare pentru fugarii români.

Peste 28 de milioane lei cheltuite pentru aducerea fugarilor în ultimii trei ani

- Cât a cheltuit statul român în perioada 2019-2023 pentru aducerea românilor dați în urmărire internațională?

Aducerea în țară a fugarilor costă statul român. Aceste cheltuieli implică de regulă: achiziția a trei bilete de avion (pentru escortă și urmărit), diurna și cazarea ofițerilor de poliție implicați în preluarea persoanei căutate. Costurile variază mult de la un caz la altul. Dacă aduci pe cineva înapoi din Germania, e clar că nu te costă la fel ca în cazul în care aduci un fugar de la celălalt capăt al lumii. Și vă dau aici un simplu exemplu, pentru cel mai recent fugar adus din Republica Dominicană, Cristian Baicu, cu o pedeapsă de executat pentru infracțiuni din sfera criminalității organizate, statul român a scos din buzunar aproape 58.000 de lei.

Referitor strict la costurile anuale, în anul 2023 statul român, prin Ministerul Afacerilor Interne, a cheltuit aproximativ 10,5 milioane lei. În anul 2022 s-au cheltuit aproape 8,7 milioane de lei, iar în anul 2021 peste 9,4 milioane lei.

Am încredere că, foarte curând, România va avea legislație ca aceste costuri să fie suportate din buzunarul fugarului, nu din bugetul statului.

- Ce soluții aveți pentru a reduce acest fenomen negativ al fugarilor?

Când vorbim de fugari, ne raportăm la acele persoane care părăsesc teritoriul României și care se sustrag urmăririi penale, judecății sau care, după ce au fost condamnate definitiv, se sustrag de la executarea pedepsei.

Problema apare când o astfel de persoană e condamnată definitiv la închisoare și poliția nu o găsește. Desigur, mai avem și situațiile în care o persoană, aflată sub efectul unei măsuri restrictive de libertate, reușește să părăsească țara (cazul „Cherecheș”).

Soluții avem. Monitorizarea cu brățara electronică. Proiectul funcționează deja în 24 de județe pentru cazurile de violență domestică, și până în 2025 va fi la nivelul întregii țări. Urmează apoi să fie operațional și pentru cadrul procesual penal. Avem și cele două inițiative legislative: pedepsirea persoanelor condamnate definitiv și care într-un termen de șapte zile nu se prezintă pentru executarea pedepsei, votată deja în Parlament, dar și proiectul de lege ce prevede ca fugarul să plătească costurile aducerii sale în țară.

„Fenomenul fugarilor afectează încrederea publicului în justiție”

- Care sunt șansele ca proiectul de lege prin care fugarii vor plăti cheltuielile cu aducerea lor în ţară să fie adoptat rapid?

În prezent, proiectul este în faza de dezbatere publică. Traseul ulterior implică aprobarea în ședința de Guvern și înregistrarea lui procedură parlamentară. Voi solicita Parlamentului procedura de urgență pentru a avea cât mai rapid legea promulgată. Este un instrument util în lupta pe care o ducem cu descurajarea acestui fenomen al fugarilor, care, să fim sinceri, afectează eficiența actului de justiție, dar și încrederea publicului în justiție.

- În ce caz al unui român dat în urmărire internațională a durat cel mai mult aducerea acestuia în țară?

Vă pot da cel mai recent exemplu: în prima jumătate a lunii ianuarie a acestui an, am reușit să aducem înapoi în țară un român condamnat pentru tâlhărie, după 9 ani de la comiterea faptei.

- Când judecă cererile de extrădare, instanțele din diverse țări ne cer să arătăm care sunt condițiile din penitenciare. Care e situația sistemului penitenciar de la noi?

Sistemul penitenciar din România a trecut prin schimbări serioase în ultimii ani, cu investiții majore în infrastructură. Argumentul invocat în general de către fugari în fața unor instanțe străine legat de condițiile din penitenciarele românești, de regula supra-aglomerarea, nu se mai susține. Standardele CEDO sunt respectate.

Subliniez că noi trimitem informații despre condițiile de detenție aproape în fiecare caz și restabilim adevărul, cu detalii despre tot: de la locul de custodie și regimul de detenție până la drepturile individuale.

În 2023, am oferit astfel de garanții pentru peste 500 de persoane cărora instanțele le-au emis mandate europene de arestare.

Am intrat în 2024 cu contracte de construire pentru două noi penitenciare, Berceni - Prahova, Unguriu - Buzău. Vor fi 1.900 de locuri noi de cazare, cu standard de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut. Chiar săptămâna viitoare, voi merge în Buzău la deschiderea lucrărilor pentru penitenciarul Unguriu. Anul trecut, au fost realizate aproape 1.300 noi locuri de cazare.