Alina Bica a părăsit Penitenciarul de Femei Târgșor
Fosta șefă a DIICOT Alina Bica a părăsit, marți, Penitenciarul de Femei Târgșor, în condițiile în care magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au dispus definitiv plasarea acesteia în arest la domiciliu în dosarul 'Bica 2'. La ieșirea din penitenciar, Bica le-a mulțumit celor care i-au acordat prezumția de nevinovăție și a spus că are încredere în sistemul de justiție din România.
'Aș vrea doar să mulțumesc acelor puțini oameni care au avut și noblețea sufletească și altruismul necesar să îmi acorde prezumția de nevinovăție și să nu vorbească despre lucruri necunoscute și neadevărate la televizor. (...) Mai departe ne vedem în sala de judecată. (...) Am încredere în sistemul de justiție, chiar am. Am avut tot timpul', a declarat Alina Bica.
Fosta șefă a DIICOT a punctat, răspunzând unor întrebări, că nu are ce să își reproșeze și că este în continuare o femeie de succes.
'Am rămas plăcut surprinsă de ceea ce am găsit aici din perspectiva modului de organizare a penitenciarului, regulile care sunt înăuntru, profesionalismul oamenilor de aici. (...) Nu am ce să îmi reproșez. (...) Sunt o femeie de succes în continuare', a mai spus Alina Bica.
Judecătorii Curții Supreme au dispus, de asemenea, plasarea în arest la domiciliu a omului de afaceri Dorin Cocoș.
La data de 14 aprilie, ÎCCJ a admis cererile celor doi de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile. Fosta șefă a DIICOT are arest la domiciliu și în dosarul 'Bica 1', iar Dorin Cocoș — în dosarul Microsoft.
Dosarul 'Bica 2' a fost trimis de DNA în instanță la data de 26 februarie, Alina Bica fiind acuzată de săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (2 fapte), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte) și favorizarea făptuitorului (2 fapte), iar consilierul său Ionuț Florentin Mihăilescu fiind acuzat de complicitate la luare de mită.
În același dosar, Adriean Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Dorin Cocoș este acuzat de trafic de influență (două fapte) și dare de mită, iar fiul acestuia, Alin Cocoș, de complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.
Potrivit DNA, la data de 14 iunie 2014, Alina Bica a primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuț Mihăilescu și în cote părți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați în Snagov, județul Ilfov.
Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală, evaluat la 377.000.000 lei, beneficiar fiind Gheorghe Stelian.
În scopul ascunderii provenienței terenului din Snagov și mascării mitei, Ionuț Mihăilescu și Alin Cocoș au generat și intermediat tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie.
Concret, disimularea primirii mitei de către Alina Bica și Ionuț Mihăilescu a fost realizată în intervalul de timp 2013 — 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare-cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.
La rândul său, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, Dorin Cocoș a pretins și primit de la beneficiarul drepturilor litigioase, Gheorghe Stelian (denunțător în dosar), suma de 10 milioane euro.
Pe de altă parte, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru și asupra a 80 de acțiuni deținute de Adriean Videanu la compania SC Titan Mar SA.
În dosarul Romgaz, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.
Ulterior, la 25 februarie 2014, printr-o ordonanță, Alina Bica, în calitate de șef DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competență admiterea solicitării inculpatului Videanu și a ridicat sechestrul asigurător.
Prin această acțiune, Alina Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.
La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Videanu a depus înscrisuri cuprinzând date și informații conform cărora nu mai deținea acțiunile din august 2012, împrejurare care nu era reală.
DNA mai susține că în cursul anului 2013 omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obține o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului București.
Alina Bica le-a cerut subordonaților săi de la DIICOT să solicite în instanță condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, arată procurorii. AGERPRES
