Medicamentele interacționează atât între ele, cât și cu alimentele. Medicii și farmaciștii detaliază câteva dintre regulile de care trebuie să ținem seama atunci când asociem la tratament și antibioticele, pentru a nu crește nivelul acestora în sânge.

Luate la întâmplare, antibioticele fac mai mult rau decât bine Foto. Shutterstock

Antibioticele distrug bacteriile care se pot asocia infecțiilor din organism și trebuie luate doar la recomandarea medicilor clinicieni. În cazul infecțiilor respiratorii care necesită și antibiotice, trebuie respectate câteva reguli esențiale pentru ca medicamentele să crească în eficiență, pe de-o parte, iar pe de alta, să se reducă efectele adverse pe care le are în organism introducerea oricărei substanțe.

Conf.dr. Andreea Arsene, farmacist clinician, explică regulile care trebuie respectate atunci când tratamentul luat include și antibiotice: „Perioada de boală reprezintă un moment în care atenția este îndreptată și asupra alimentației. Citricele sunt preferate și utile persoanelor bolnave, însă sucul de citrice poate interacționa cu anumite antibiotice prin scăderea activității enzimatice a ficatului care reprezintă sediul metabolizării mai multor substanțe medicamentoase“.

Sucul de citrice, la două ore distanță de antibiotic

Se ajunge astfel la creșterea nivelului de antibiotic în sânge și la producerea de efecte secundare nedorite, adaugă farmacista. Concret, este vorba despre antibiotice precum eritromicina, claritromicina, tetraciclina, doxiciclina sau levofloxacină.

„Prin urmare, sucul de citrice trebuie administrat la două ore distanță de ora la care administrăm antibioticul. Ceaiurile sunt extrem de folositoare asigurând nu doar hidratarea, ci și aportul unor substanțe cu efect terapeutic. Sunătoarea (Hypericum perforatum) este o plantă folosită de secole pentru proprietățile sale antidepresive, coleretice, colecistokinetice și antidiareice. Însă, aceasta poate interacționa cu anumite antibiotice prin creșterea activității enzimelor hepatice, ducând, astfel, la scăderea eficacității medicamentelor mai sus menționate“.

Totodată, adaugă farmacista, tetraciclinele – tetraciclina, doxiciclina – și florochinolonele – ofloxacina, levofloxacina, ciprofloxacina – nu trebuie administrate împreună cu produse lactate precum lapte, iaurt, brânză. „Calciul și alte minerale componente ale lactatelor pot interfera cu absorbția acestor antibiotice în tractul gastrointestinal. De asemenea, administrarea concomitentă a medicamentelor antiacide sau a suplimentelor alimentare care conțin săruri de calciu, aluminiu, magneziu, zinc, fier reduc eficacitatea tetraciclinelor și fluorochinolonelor, ceea ce poate duce la eșecul tratamentului și la dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Toate aceste produse se vor administra întotdeauna la o distanță de 2 ore față de antibiotice“, recomandă specialista.

După masă sau înainte de masă?

Administrarea antibioticelor înainte de masă sau după masă reprezintă un factor foarte important în asigurarea eficienței tratamentului și reducerea reacțiilor adverse. Anumite antibiotice trebuie administrate pe stomacul gol (penicilina V, ampicilina, azitromicina, tetraciclina) pentru a asigura o absorbție și o eficacitate optime. De asemenea, pentru unele antibiotice e recomandă administrarea în timpul meselor sau după masă, întrucât acestea pot provoca tulburări digestive, greață și vărsături: amoxicilină, doxiciclină, metronidazol, tinidazol, levofloxacină.

„Este total interzis să folosim antibiotice fără să avem un consult medical prealabil, iar indicația antibioticelor să fie făcută de un medic. Orele la care se administrează antibioticele trebuie respectate în toată perioada tratamentului. Însă este esențial ca alegerea intervalului orar să nu afecteze ritmul somn-veghe extrem de important în refacerea organismului bolnav. Doza și ritmul asigură practic vindecarea afecțiunii. Omițând unele doze nu facem altceva decât să oferim timp bacteriilor să își adapteze mecanismele de rezistență și, treptat, să obținem ceea ce numim rezistență la antibiotice, o problemă extrem de dificil de gestionat“, explică, la rândul ei, dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, managerul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ din București.

Deși utilizarea acestor medicamente salvează vieți, folosirea lor în exces duce la apariția rezistenței la antibiotice. Aceasta înseamnă că germeni patogeni precum bacteriile și ciupercile dezvoltă capacitatea de a învinge medicamentele concepute pentru a le ucide. „Dacă antibioticele își pierd eficacitatea, atunci pierdem capacitatea de a trata infecțiile severe“, avertizează dr. Beatrice Mahler.