Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, susține că braconajul arheologic a crescut exponențial în ultimii ani în România și în alte state europene și spune că acest fenomen trebuie să fie prevenit și stopat prin amendări de ordin legislativ.

"Fenomenul braconajului arheologic, care cunoaște în ultimii ani o creștere exponențială în România și în alte state europene, trebuie să fie prevenit și stopat prin amendări de ordin legislativ, inclusiv legate de utilizarea detectoarelor de metale în scopul găsirii de bunuri arheologice și numismatice aparținând patrimoniului României, iar în unele cazuri al traficării ilicite a acestora. Dacă reglementările legale în vigoare sunt considerate ambigue, deopotrivă de către unii specialiști în domeniul patrimoniului cultural, de unii juriști și o parte a publicului, atunci statul român este confruntat cu o problemă și el trebuie să acționeze pentru rezolvarea sa cât mai adecvată și promptă", a scris, duminică, Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.

În acest context, el invită părțile interesate să găsească soluții viabile pentru protejarea patrimoniului arheologic.

"Știut fiind că amendarea și elaborarea unor noi prevederi legislative presupun în chip firesc o anumită perioadă de timp, trebuie înțeles însă că braconajul și distrugerea asupra bunurilor de patrimoniu arheologic nu trebuie și nu pot să continue. Invităm toate părțile interesate să găsească, inclusiv prin dezbateri publice, soluții viabile pentru o mai bună protejare și punere în valoare a resurselor neregenerabile de patrimoniu arheologic, care conțin în numeroase cazuri bunuri culturale cu o semnificație deosebită'', arată ministrul Culturii.

El consideră absolut prioritară armonizarea prevederilor legale în aceste chestiuni, motivând că inclusiv o serie de formulări legislative echivoce au făcut posibil ca în ultimii ani să se înregistreze numeroase agresiuni asupra patrimoniului cultural al României.

"În concordanță cu normele și standardele de practică europene, este necesar ca legislația de referință în domeniul protejării patrimoniului cultural național să reglementeze corect și transparent modalitățile de salvgardare a patrimoniului arheologic și prevenire a oricăror potențiale agresiuni și deteriorări la adresa acestuia", a mai scris Alexandrescu.

Ministrul menționează că instrucțiunea privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare, pe care a emis-o pe 8 aprilie, este menită să reitereze principalele reglementări legislative în vigoare, în contextul în care România cunoaște în ultimii ani o "amploare fără precedent a braconajului arheologic și agresiunilor asupra siturilor și bunurilor arheologice din patrimoniul cultural național".

"Această instrucțiune exprimă public punctul de vedere al Ministerului Culturii, ținând cont de o serie de situații constatate de agresiune asupra patrimoniului arheologic, inclusiv cu privire la modul în care descoperiri de piese arheologice și numismatice efectuate cu utilizarea detectorului de metal sunt gestionate de către unele instituții muzeale", afirmă Alexandrescu.

Documentul aduce clarificări și în ceea ce privește noțiunea de "descoperire arheologică întâmplătoare", așa cum este aceasta definită de legislație, cât și pe cea de "braconaj arheologic."

"Prin descoperire arheologică întâmplătoare se înțelege evidențierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acțiunii factorilor naturali (seisme, alunecări de teren, inundații, desecări, eroziunea solului și altele) sau a acțiunilor umane (lucrări de construcții, lucrări de prospecțiuni geologice, lucrări de forare, lucrări agricole, lucrări de deminare, precum și alte tipuri de lucrări și cercetări efectuate subteran sau subacvatic), altele decât cercetarea arheologică atestată'', se arată în instrucțiunea emisă de ministrul Culturii.

Totodată, se arată și că folosirea oricăror mijloace de detecție pentru evidențierea bunurilor de patrimoniu arheologic fără respectarea cadrului legal de autorizare instituit de Ministerul Culturii, indiferent dacă aceasta este efectuată în zone de patrimoniu cultural reperat sau în alte zone în care nu a fost încă evidențiat potențialul arheologic, nu poate fi considerată descoperire arheologică întâmplătoare și constituie braconaj arheologic.

În document se precizează că braconajul arheologic și activitățile asociate acestuia sunt asimilate prevederilor Noului Cod penal privind distrugerea.

În ceea ce privește bunurile culturale aparținând patrimoniului arheologic, evidențiate în urma cercetărilor arheologice autorizate sau evidențiate prin descoperire întâmplătoare, sunt de drept proprietate publică și nu pot fi achiziționate de entități sau persoane de drept public sau privat.

De asemenea, se prevede că descoperirile arheologice întâmplătoare se predau de către descoperitor, în termen de 72 de ore, primarului unității administrativ-teritoriale pe raza căreia a survenit descoperirea, care trebuie să anunțe tot în termen de 72 de ore Ministerul Culturii și să le predea, în zece zile, serviciului public deconcentrat al ministerului.

Descoperitorul este obligat să facă dovada faptului că descoperirile respective s-au făcut întâmplător.

"Descoperirea de bunuri susceptibile a face parte din patrimoniul arheologic efectuată în mod repetat poate fi considerat ca element care probează intenția. Folosirea detectorului de metale la descoperirea intenționată de bunuri susceptibile a face parte din patrimoniul arheologic constituie circumstanță agravantă", se mai arată în instrucțiunea privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare.

AGERPRES/(AS — autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)