Fiica lui George Copos arată, într-o scrisoare făcută publică luni, după condamnarea tatălui său, că acesta şi-a plătit prejudiciul constatat în cazul său în dosarul transferurilor de jucători şi că va face la fel şi în dosarul Loteria, deşi nu a comis personal nicio faptă penală.

Alexandra Copos a transmis luni, după condamnarea definitivă a tatălui său la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I, o scrisoare în care expune o serie de argumente potrivit cărora acesta nu s-ar face vinovat de faptele pentru care a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti.

"Am luat act cu dezamăgire de decizia Tribunalului Bucureşti, pronunţată în 25 august 2014, prin care tatălui meu, Gheorghe Copos, i se impune o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru pretinsa săvârşire a unei infracţiuni de evaziune fiscală" şi "menţionez că tatăl meu se va supune hotărârii pronunţate de instanţă, dar, în acelaşi timp, afirm răspicat că hotărârea este greşită, că este nelegală şi că vom face toate demersurile legale pentru ca aceasta să fie infirmată", se arată în documentul citat.

Referitor la caz, fiica lui Copos detaliază aspectele juridice şi arată, în esenţă, că tatălui său "i se impută că societatea Ana Electronic SA ar fi făcut o afacere proastă vânzând 38 de spaţii comerciale către trei entităţi, persoane fizice şi juridice, care au vândut mai departe spaţiile comerciale către Loteria Română, cu un anume preţ şi că Ana Electronic SA ar fi putut obţine un preţ mai mare dacă ar fi vândut direct spaţiile către Loterie".

"De fapt, cele 38 de spaţii comerciale au fost vândute la un preţ de două ori mai mare decât valoarea acestora din grilele notarilor publici", arată Alexandra Copos, care precizează că prima instanţă nu ar fi menţionat "care este norma cu caracter penal încălcată".

Aceasta mai notează că "nimeni nu poate fi obligat să-şi vândă bunul la cel mai mare preţ posibil, nimeni nu poate fi obligat să realizeze cea mai mare materie impozabilă, iar preţul celor 38 de spaţii a fost unul real şi corect" şi că "proprietarul unui bun are un drept discreţionar de a dispune de acesta, iar dreptul de dispoziţie nu poate fi cenzurat de către nimeni, nici măcar de către organele judiciare penale".

Fata lui Copos invocă şi rezultatul unei expertize din dosar potrivit căreia "s-a stabilit de experţii judiciari că nu există prejudiciu adus statului prin operaţiunile mai sus descrise şi, prin urmare, că nu există o obligaţie fiscală în sarcina Ana Electronic şi, cu atât mai mult, în sarcina lui Gheorghe Copos".

"Gheorghe Copos nu obţinea nimic, nici direct şi nici indirect, prin săvârşirea pretinselor fapte de evaziune fiscală, şi nici nu ajuta Ana Electronic să obţină bani pe care altfel i-ar fi plătit statului ca impozit. Atunci care ar putea să fie scopul faptelor sale? Întrucât răspunsul la această întrebare demonstra fără tăgadă că nu exista o faptă de evaziune fiscală, atât parchetul, cât şi instanţa au ignorat să cerceteze şi să lămurească aceste aspecte. Pe scurt, consider decizia instanţei profund nedreaptă, neavând suport în probatoriu. Nicio faptă de evaziune fiscală nu a fost săvârşită la nivelul societăţii Ana Electronic şi cu atât mai puţin nu a fost săvârşită de tatăl meu personal", se mai arată în scrisoare.

Alexandra Copos mai spune că, potrivit documentelor de la dosar, "societăţile din Ana Holding au plătit către stat, sub formă de impozite, taxe şi contribuţii obligatorii, pe parcursul ultimilor ani, suma de 206.519.113 de euro, achitându-şi întotdeauna toate datoriile fiscale, ceea ce demonstrează comportamentul fiscal corect al acestor societăţi".

"Nu exista nici un motiv pentru care tatăl meu sau societatea Ana Electronic să rişte angajarea răspunderii penale pentru suma ce se pretinde a fi prejudiciu, respectiv 876.914 euro" şi că "totodată, un astfel de comportament nu poate caracteriza un grup de firme care continuă să existe pe piaţa românească de 24 de ani, să creeze locuri de muncă, mai precis 4.407, şi care contribuie în continuare la bunăstarea statului român prin investiţii de zeci de milioane de euro aici, în România", adaugă fiica lui Copos.

În finalul scrisorii, Alexandra Copos că tatăl său "şi-a achitat integral prejudiciul la care a fost obligat prin hotărârea pronunţată în dosarul «Transferurilor», după cum va plăti şi partea de prejudiciu la care a fost obligat prin hotărârea Tribunalului Bucureşti, pronunţată astăzi (luni - n.r.)".

Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, luni, pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de evaziune fiscală de peste un milion de euro, cu ocazia vânzării unor spaţii ale firmei Ana Electronic către Loteria Română, decizia instanţei fiind definitivă.

Instanţa a respins apelurile făcute de toţi inculpaţii din dosarul Loteria I, precum şi toate cererile de schimbare a încadrărilor jurice ale faptelor acestora, făcute pe parcursul judecării cauzei.

Tribunalul Bucureşti a menţinut decizia de condamnare dată de Judecătoria Sectorului 2 în 29 ianuarie, astfel că George Copos rămâne cu pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a constatat că George Copos a fost arestat într-o altă cauză.

Prin respectiva decizie Judecătoria Sectorului 2 a admis acţiunea civilă promovată de partea civilă ANAF şi i-a obligat, în solidar, pe Gheorghe Copos, Gilio Giuzepe Roza -ambii în solidar cu părţile responsabile civilmente ANA ELECTRIC şi ROMTUR GM IMPEX-,Nicolae Cristea şi Gabriel Rogoveanu la plata către partea civilă a sumei de 3.946.112 de lei, cu titlu de despăgubiri materiale şi la plata tuturor obligatiilor fiscale accesorii, precum majorări, penalităţi şi dobânzi, calculate pentru acest debit potrivit legislaţiei fiscale în vigoare.

Prin aceeaşi decizie prima instanţă a menţinut măsurile de siguranţă dispuse în cauză faţă de Copos prin ordonanţa 22/P/2005 din 21 martie 2006, a sechestrului asigurator constând în indisponibilizarea sumelor de bani aflate în conturile persoanei fizice Gheorghe Copos şi deţinute la ING BANK, respectiv 3.237.034 de lei, consemnată în conturile 990340308916, 990340308928 şi 999900301809 şi prin ordonanţa 22/P/2005 din 21 martie 2006, a sechestrului asigurator constând în indisponibilizarea sumelor de bani aflate în conturile persoanei fizice Gheorghe Copos şi deţinute la BRD Groupe Societe Generale, respectiv 630.064,10 lei, consemnaţi în contul SV 48834674450, 199.990,00 de lei, consemnaţi în contul TD 53792624450 şi 50.625,09 de dolari, consemnaţi în contul TD 47297424450.

De asemenea, Tribunalul Bucureşti a menţinut pedepsele de câte patru ani de închisoare pentru Gilio Giuzepe Roza, Stelian Ioan Raţiu şi Nicolae Cristea, fost director general al Loteriei Române, iar Gabriel Rogoveanu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare.

Instanţa le-a interzis celor cinci dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de cinci, respectiv patru ani după executarea pedepsei.

Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă.

George Copos este încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde execută pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători.

Ceilalţi inculpaţi condamnaţi la pedepse cu închisoare urmează să fie încarceraţi.

George Copos şi ceilalţi patru inculpaţi au fost trimişi în judecată în iunie 2006.

Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).

Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv SC Romtur GM Impex SRL, Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa-zis "pachet" de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română, susţin anchetatorii.

Acelaşi mecanism ar fi fost folosit, potrivit DNA, şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la SC Transilvania Oil, prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu.

În rechizitoriu se mai arăta că Nicolae Cristea - fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română - ar fi plătit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponzorizări şi publicitate, în perioada 1996-1999.

În plus, în 2002, Loteria Naţională a închiriat pentru cinci ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar în afara stadionului Giuleşti pentru suma de 175.000 de dolari pe an, preţ de patru ori mai mare decât cel al pieţei, au mai arătat procurorii. În privinţa acestor sponsorizări, procurorii au menţionat, în dosar, că nu au dispus începerea anchetei, ci doar au vrut să sublinieze relaţiile strânse dintre Copos şi Cristea.

Procurorii au menţionat că relaţia de "afaceri privilegiate" dintre Copos şi Cristea a început cu mult timp în urmă, când Loteria a început să dea ca premii televizoare de la Ana Electronic, unde Copos este acţionar.

Alexandra Copos (31 de ani) a absolvit liceul bucureştean "Jean Monet" în 2003, iar apoi a intrat la Finanţe, la ASE. În acelaşi an s-a înscris şi la universitatea americană Princeton, absolvită în 2007. În prezent, ea este CEO al Ana Hotels şi CEO al Ana Pan, precum şi fondatoarea Aspire Academy.

Sursa: mediafax.ro

Distribuie Distribuie Comentarii