Înalți oficiali ai Departamentului Apărării din SUA iau în considerare o propunere de retragere a până la 10.000 de soldați din Europa de Est, stârnind îngrijorarea că acest pas l-ar încuraja pe președintele rus Vladimir Putin, au declarat pentru NBC News șase oficiali americani și europeni care au fost informați cu privire la acest subiect.

Pentagonul discută o posibilă retragere a unor militari americani din estul Europei, inclusiv din România.

Posibila retragere îi vizează pe cei 20.000 de militari pe care administrația lui Joe Biden i-a desfășurat în 2022 pentru a consolida apărarea țărilor de la granița cu Ucraina, după invazia rusă. Cifrele sunt încă în discuție, dar propunerea ar putea implica eliminarea a până la jumătate din forțele trimise de Biden, scrie NBC.

Discuțiile interne privind reducerea numărului de trupe americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să îl convingă pe Vladimir Putin să accepte o încetare a focului.

În momentul de față, în România sunt în misiune aproximativ 1.500 de militari americani. Cel mai mare detașament, de aproape 1.000 de militari, este staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

La baza de la Deveselu sunt circa 200 de militari care operează scutul antirachetă Aegis Ashore, în timp ce la baza aeriană de la Câmpia Turzii sunt alți peste 100 de militari.

Cum se explică posibila retragere

Cei șase oficiali americani și europeni care au vorbit sub anonimat cu NBC au descris mai multe detalii ale propunerii care nu au fost relatate anterior.

În cazul în care Pentagonul adoptă propunerea, acest pas va consolida temerile că Statele Unite își abandonează aliații de lungă durată din Europa, care consideră Rusia drept o amenințare în creștere, au declarat oficialii europeni.

Rușii ar „evalua o reducere a forțelor americane ca pe o slăbire a descurajării și asta le-ar spori dorința de a se amesteca în diverse moduri în tot spectrul în Europa”, a declarat și Seth Jones, vicepreședinte al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, un think-tank american.

Eventuala retragere are însă o explicație. Administrația Trump a spus clar că dorește ca aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permițând Statelor Unite să își concentreze resursele militare asupra Chinei și a altor priorități.

În prima sa călătorie în străinătate în calitate de secretar al apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs susținut la Bruxelles în februarie că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”.

În schimb, Statele Unite se vor concentra pe securizarea frontierei sudice și pe contracararea Chinei, a spus Hegseth.

Elbridge Colby, pe care Senatul ar trebui să îl confirme în curând în funcția de principal consilier politic și al treilea oficial al Pentagonului, a solicitat o mai mare concentrare asupra Chinei.

Colby a pledat împotriva alocării mai multor resurse Ucrainei și a solicitat reducerea numărului de trupe din Europa în favoarea concentrării asupra amenințării din partea Chinei.

O opinie critică: „Sunt îngrijorat de aceste opinii profund greșite”

Senatorul republican Roger Wicker, președintele Comitetului pentru Servicii Armate, a părut să critice această abordare în cadrul unei audieri de joi. „Sunt unii care cred că acum este momentul să reducem drastic amprenta noastră militară în Europa”, a spus Wicker, fără a oferi detalii.

„Sunt îngrijorat de aceste opinii profund greșite și periculoase susținute de unii birocrați de nivel mediu din cadrul Departamentului Apărării”, a adăugat el, fără a identifica funcționarii.

„Aceștia au lucrat pentru a urmări retragerea SUA din Europa și de multe ori au făcut acest lucru fără să se coordoneze cu secretarul apărării”, a spus el.

Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a răspuns la o cerere de comentarii pe tema dezvăluirii NBC.

„Președintele revizuiește constant desfășurările și prioritățile pentru a se asigura că America rămâne pe primul loc”, a declarat în schimb purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes.

„Un gol care va trebui umplut”

Aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa, potrivit cifrelor citate de NBC.

După ce Rusia a declanșat războiul la scară largă din Ucraina, legiuitorii din ambele partide au susținut o prezență militară americană puternică de-a lungul flancului estic al NATO, considerând că este un semnal important pentru Putin că Statele Unite rămân angajate în această regiune.

Dar Trump a făcut campanie cu promisiunea de a pune capăt rapid războiului și acum face presiuni pentru o încetare a focului.

Înre-o discuție cu NBC, Ben Hodges, un general de trei stele în retragere care a supravegheat armata în Europa, a declarat că se întreabă ce fel de analiză a fost făcută pentru a determina oficialii să ia în considerare propunerea de retragere a trupelor din regiune.

„Veți avea o capacitate de descurajare mult mai mică”, a spus Hodges. „Acum, Polonia își mărește în mod evident capacitatea, românii și alte țări europene o fac de asemenea, dar va fi un gol care va trebui umplut”, a observat el.

Reviste conservatoare din SUA au cerut retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu

Două reviste conservatoare americane au cerut administrației Trump în luna martie să își retragă trupele de la Baza Kogălniceanu din România, invocând decizia „nedemocratică” a autorităților de la București de a bloca candidatura lui Călin Georgescu.

Într-un interviu pentru HotNews, experta în securitate Iulia Joja a explicat de ce semnalul poate fi unul important, a avertizat că riscul unei astfel de retrageri crește cu fiecare zi și a observat că autoritățile de la București ar trebui să discute, inclusiv public, planuri de contingență pentru această eventualitate, dar nu o fac.

Experta a sugerat că România trebuie să încerce să medieze cât mai mult relația cu SUA, dar că trebuie în același timp să discute despre riscul acestei retrageri și despre planurile alternative.

„Dați-mi voie în acest moment să-mi exprim îngrijorarea cu privire la faptul că atât președintele interimar, cât și candidații prezidențiali refuză să și discute despre acest subiect, care este unul urgent pentru cetățeni României”, a spus ea.

Distribuie Distribuie Comentarii