ALERTĂ PSD ne aruncă în austeritate forţată. Care sunt semnele că România a intrat în criză
ALERTĂ PSD ne aruncă în austeritate forţată. Care sunt semnele că România a intrat în criză. Reducerea numărului de posturi din aparatul administrativ, coroborată cu prognoza de toamnă a Comisiei Europene, reducerea optimismului Comisiei de Prognoză, solicitarea Guvernului de a primi dividende suplimentare de la companii de stat, toate acestea indică faptul că România ar trebui să aplice măsuri de austeritate pentru a nu depăşi deficitul bugetar asumat şi nivelul datoriei publice, dezvăluie Adevărul .
Prognoza de toamnă a Comisiei Europene indică o creştere accelerată a datoriei publice, care va depăşi procentul asumat de Guvern, şi o depăşire a deficitului bugetar, acestea fiind cauzele creşterii salariilor şi pensiilor din ultimul timp.
Concret, Comisia Europeană estimează o creştere economică de numai 3,6% pentru acest an, o scădere accentuată a consumului privat (indice pe care se baza până nu de mult creşterea economică), o creştere continuă a importurilor în raport cu exporturile, adică o majorare a deficitului comercial, dar şi o continuă creştere a preţurilor, inflaţia fiind estimată să ajungă la 4,3% în acest an.
Salariile cresc mult mai repede decât productivitatea
Potrivit Comisiei Europene, un risc principal pentru prognoza de toamnă privind România este că majorarea salariilor ar putea continua să depăşească creşterea productivităţii, ducând la scăderea competitivităţii economice a României.
„Mai mult, preţurile volatile ale alimentelor şi preţurile ridicate ale mărfurilor internaţionale ar putea determina creşterea deficitului de cont curent. Incertitudinea cu privire la politicile guvernului, cu potenţiale repercusiuni negative asupra mediul de afaceri şi depăşirii ţintelor de deficit bugetar ar putea împiedicadeciziile privind investiţiile”, se arată în prognoză.
Deficitul public a crescut. Va creşte şi datoria publică
În 2018, deficitul bugetului general este proiectat să crească la 3,3% din PIB, de la 2,9% în 2017. Salariile brute în sectorul public au crescut cu 25%, cu creşteri şi mai mari în sănătate şi educaţie. Costul fiscal al acestor creşteri ale salariului brut au fost parţial compensate de transferul contribuţiilor de la angajatori la angajaţi (de la 22,75% şi 16,5% la 2,25% şi 35%, respectiv).
„Se preconizează că deficitul bugetului general va creşte la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% în PIB 2020. Această proiecţie se datorează, în cea mai mare parte, planurilor de a creşte în mod semnificativ punctul de pensie (principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor), inclus în programul de guvernare şi implementat recent prin legea privind pensiile adoptată de guvern. Punctul de pensie va creşte cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.
„Ca o consecinţă a acestor evoluţii ale politicilor, Deficitul structural al României va fi proiectat să crească de la aproximativ 3,5% din PIB în 2017 până la în jur de 4,5% în 2020. Raportul dintre datorie şi PIB este proiectat să crească de la 35,1% din PIB în 2017 până la 38,2% în 2020”, conchide Comisia Europeană anticipând investiţii publice mai mici decât cele bugetate.
Se impune îngheţarea salariilor în 2019
„O posibilă îngheţare a salariilor publice şi modificările potenţiale ale proiectului de lege privind pensiile reprezintă un risc pozitiv pentru anul 2019 şi după aceea. Pe de altă parte, o potenţială revenire a investiţiilor publice de la nivelurile înregistrate la un nivel scăzut reprezintă un risc negativ pentru proiecţia bugetului general al guvernului în anii 2019 şi 2020 prin creşterea cheltuielilor”, notează Comisia în prognoza de toamnă.
Pseudo-concedieri
În aceeaşi zi în care Cmisia Europeană a emis prognoza de toamnă, la Palatul Victoria a avut loc o şedinţă fulger, prezidată de Darius Vâlcov, în care acesta ar fi anunţat, potrivit unor surse, că situaţia bugetului nu e deloc roz, motiv pentru care se impune reducerea cheltuielilor, măcar prin reducerea numărului de posturi plătite de la buget. Alegerea făcută a fost de a „bloca” peste 4.000 de posturi, considerate vacante, pe care de fapt sunt angajate persoane detaşate de la alte ministere, dar şi consilieri ai unor miniştrii.
Ulterior, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat public că nu Vâlcov ar fi propus reducerea aparatului administrativ, ci chiar el.
Concret, ministrul a prezentat o decizie prin care 4.143 de posturi nu se vor mai regăsi în anul viitor. Din acestea, 3.276 sunt de la ANAF, în timp ce 21 de ministere vor rămâne fără 870 de posturi. Cele mai mari tăieri vor fi făcute la Ministerul de Finanţe, 102 posturi, iar cele mai mici vor fi la MAE, 10.
Teodorovici a dat sâmbătă asigurări că salariile bugetarilor nu vor fi îngheţate anul viitor şi că se va păstra creşterea anunţată de la 1 ianuarie, când salariul minim pe economie ar urma să crească diferenţiat, în funcţie de vechime şi de studii.
Comisia de Prognoză şi-a redus optimismul: creştere economică de 4,5%
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNP), cea după care se ghidează proiectul de buget pe anul viitor, a redus prognoza de creştere economică a României în acest an, estimând că ţara noastră va înregistra un avans de numai 4,5% în 2018, faţă de prima estimare din acest an, de 6,1%.
În ceea ce priveşte estimările pentru anii viitori, CNSP prognozează creştere de 5,5% în 2019 (faţă de 5,7% în varianta de vară) şi de 5,7% în 2020.
Inflaţia medie anuală a fost păstrată la acelaşi nivel estimat în vară, de 4,7% pentru 2018, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% în 2019 şi 2,6% în 2020.
În ceea ce priveşte proiecţiile referitoare la deficitul de cont curent, acestea au fost înrăutăţite, România urmând să aibă un sold negativ de 3,5% în acest an (faţă de 3,1%, în vară), de 3,2% în 2019 (faţă de 2,8%) şi de 2,9% în 2020 (faţă de 2,6%).
Ponta: Politica guvernamentală este sinucigaşă. Ne va duce în situaţia Greciei din 2000
Fostul premier Victor Ponta susţine că politica guvernamentală de creştere a pensiilor şi salariilor este una sinucigaşă, care va duce România pe drumul dezastrului, asemănător situaţiei în care se afla Grecia în anul 2000.
„Am tot vorbit în anul 2018 despre o uriaţă problemă : deficitul balanţei comerciale a ajuns la 1 miliard de euro pe lunăa! Să explic pentru toţi cei interesaţi: Guvernul se împrumută cu bani de la bănci sau populaţie ( aceste împrumuturi urmează să le restituim noi şi copiii noştri) / cu banii împrumutaţi plăteşte salariile şi pensiile/ oamenii folosesc banii ca să cumpere ce au nevoie - dar pentru că nu este stimulată şi sprijinită producţia românească atunci importăm în fiecare lună alimente şi bunuri produse în alte ţări!”, a scris Ponta pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, miliardul de euro împrumutat lunar de Executiv pleacă în afara ţării, sprijnind producătorii străini.
„În fiecare lună ne împrumutăm cu 1 miliard de euro care pleacă în afara ţării şi sprijină producătorii din Ungaria, Polonia, China sau Turcia! Între timp Guvernul ne prezintă cifre minunate şi se laudă cu creşterea salariilor şi pensiilor! Este o politică sinucigaşă care ne duce pe drumul dezastrului ( Grecia anilor 2000)!”, încheie fostul premier.
Companiile de stat, somate să plătească urgent dividende suplimentare
Nuclearelectrica va trebui să plătească dividende suplimentare de 238 milioane de lei, cu termen limită data de 28 decembrie. Anterior, Romgaz a anunţat că va distribui dividende suplimentare de 500 milioane de lei. Ambele companii au statul drept acţionar majoritar.
