Încercarea PSD de a se folosi de necazul acestor doi foști deținuți pentru a-și legitima asaltul la justiție e o încercare jalnică. Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la finalul consultărilor cu delegația trimisă de PSD, că românii se tem că partidul condus de Liviu Dragnea va subjuga politic justiția și a subliniat că încercarea partidului de a se folosi de necazul a doi foști deținuți pentru a-și legitima asaltul la justiție este o încercare jalnică.

Declarațiile președintelui Iohannis conform transcrierii oficiale a administrației prezidențiale:

„Bună ziua! Astăzi am continuat seria de consultări cu partidele politice. Au venit la consultări cei delegați de la PSD, am avut o discuție pe justiție, mai exact pe modificările legilor justiției, despre abordarea generală. Cred că nu este o surpriză pentru nimeni dacă spun că opiniile lor cu ale mele sunt destul de diferite despre aceste chestiuni.

După părerea mea, justiția a ajuns în situația în care este acum din vina PSD. PSD dă un asalt asupra justiției constant, intens, de la începutul mandatului lor. PSD este vinovat că despre justiție se discută foarte mult, foarte mult în termeni de îngrijorare și de preocupare. Românii sunt îngrijorați, se tem că PSD va subjuga politic justiția românească, cum sunt convins că PSD este vinovat că România nu s-a dezvoltat mai mult, PSD este vinovat că România nu s-a dezvoltat mai bine.

Am discutat, foarte pe scurt, și despre referendum, fiindcă este un referendum în continuare cu tema centrală, cu preocuparea principală justiție și am reiterat așteptările mele în ceea ce privește acțiunea Parlamentului, am subliniat că aștept un răspuns cât se poate de rapid și pozitiv din partea Parlamentului la scrisoarea mea de consultare.

În consecință, este nevoie de referendum și vom avea referendum pe 26 mai.

Din delegația pesedistă au făcut parte și două persoane, foști deținuți politici. După partea oficială de consultare, mi-am făcut timp și i-am ascultat pe cei doi. Am auzit două povești de viață cutremurătoare și pot să reiterez ce am mai spus: torționarii comuniști trebuie să fie trași la răspundere și să suporte consecințele legii pentru faptele lor. Dar, trebuie să spun în același timp că încercarea PSD de a se folosi de necazul acestor doi foști deținuți politici pentru a-și legitima asaltul asupra justiției este o încercare de-a dreptul jalnică.

Nu-mi imaginez că cineva care a fost neîndreptățit în perioada comunistă, cineva de care și-au bătut joc comuniștii, cineva care a trăit în perioada comunistă își dorește altceva decât o justiție independentă și o justiție dreaptă.

Și pentru că românii trebuie să dea un răspuns asaltului pesedist asupra justiției, convoc acel referendum din 26 mai.

Ar fi trebuit, tot astăzi, să participe la consultări și ALDE, reprezentanții ALDE. Ei n-au venit. ALDE nu este interesat de un dialog cu Președintele României, ALDE nu este preocupat nici de situația justiției din România. Vă doresc o zi bună!”

PSD i-a sugerat vineri președintelui Klaus Iohannis, în cadrul consultărilor de la Cotroceni, o întrebare alternativă pe care să o pună la referendumul pe justiție, formulată în două variante și transmisă prin intermediul a doi foști deținuți prezentați drept deținuți politici, dar dintre care unul a fost de fapt un infractor de drept comun.

-----------

Comunicatul PSD:

„Revenim cu detalii privind așa-zisele consultări de la Palatul Cotroceni referitoare la situația din justiție și vă reamintim, de asemenea, delegația Partidului Social Democrat:

1. Domnul Eugen Nicolicea – Vicepreședinte al Camerei Deputaților

2. Domnul Marin Iancu – Fost deținut politic

3. Domnul Ioan Muntean – Fost deținut politic

Domnul Marin Iancu a fost deținut politic la penitenciarul din Aiud timp de cinci ani și patru luni.

Deși îndeplinea condițiile pentru a putea fi eliberat, procurorul Augustin Lazăr, pe atunci președinte al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată de la închisoarea din Aiud i-a refuzat de patru ori liberarea condiționată.

Mai exact, cazul domnului Marin Iancu a fost analizat de patru ori de către Comisia lui Lazar. Și de fiecare dată s-a considerat că acesta nu poate fi pus în libertate, fiind amânat până când deținutul politic și-a ispășit integral pedeapsa, deși îndeplinea condițiile legale pentru a putea fi eliberat.

După ce și-a ispășit integral pedeapsa, generalul în rezervă Marin Iancu a trecut prin alte momente cumplite în ziua de 21 decembrie 1989, zi în care fiica cea mare a fost împușcată. În timp ce protesta în stradă împreună cu fiica cea mică împotriva regimului comunist, a aflat că fiica cea mare a fost ucisă.

Domnul Ioan Muntean, de asemenea, a fost deținut politic la penitenciarul din Aiud, Secția 6-a Bis cu regim restrictiv, categoria deținuți politici extrem de periculoși pentru statul comunist PCR, timp de șapte ani.

La fel, Comisia condusă de Augustin Lazăr i-a respins de două ori liberarea.

După ce i-a făcut plângere lui Lazăr despre abuzurile din penitenciar, acesta i-a întocmit un raport de pedepsire și l-a băgat zece zile la izolare.

Cei doi eroi încarcerați au trăit un calvar în penitenciarul din Aiud, le-au fost răpiți ani din viață, ani petrecuți în iadul condus de Lazăr”.

Ioan Muntean, „eroul trimis la carceră de Augustin Lazăr” și „deținut politic” în perioada comunistă, după cum l-a prezentat Antena 3, a fost de fapt condamnat pentru tâlnărie și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce a atacat un grănicer și i-a luat acestuia pistolul mitralieră și 30 de cartușe, potrivit unor documente consultate, în exclusivitate, de G4Media.ro.

 Ioan Muntean nu era la prima condamnare, mai primise și înainte de incidentul respectiv pedepse cuprinse între 7 luni și 4 ani.

În documente a fost descris drept „element cu antecedente penale, fire de aventurier, căruia nu-i plăcea să muncească”, faptele sale fiind considerate cu „risc social sporit”.

Ion Muntean a intenționat, ca mulți români în anii ’80, să fugă din România pe o rută prin Caraș-Severin. Spre deosebire de aceștia, însă, a lovit și dezarmat un militar, după care a fugit cu armamentul.

„În data de 11 iulie 1980, fiind hotărât să treacă în mod fraudulos frontiera din țara noastră cu Iugoslavia pentru a ajunge într-un stat capitalist – a plecat cu un autoturism însoțit de Wolf Alfred și Udrea Ioan, pe care-i cunoștea din penitenciar, la Oravița.

Aici au stat timp de două zile, după care, împreună au plecat spre frontieră în direcția localității Vărădie. După ce au studiat împrejurările și posibilitățile de trecere a graniței, când au ajuns la malul râului Caraș, s-a despărțit de cei doi infractori, care, fiind înotători, au reușit să treacă râul pe celălalt mal, iar inculpatul a rămas singur pe malul opus al apei.

Datorită acestei situații, inculpatul a mai stat până în dimineața zilei de 4 iulie 1980 în zona de frontieră, după care s-a hotărât să revină la Timișoara. În timp ce se afla într-o stație de autobuz ITA din localitatea Creoni, a fost legitimat de soldatul Jurj Vichente, militar grănicer”, scrie în sentința Nr. 259 din 26 iulie 1980, a Tribunalului militar Timișoara.

Soldatul l-a considerat suspect așa că i-a cerut să meargă cu el la comandantul de subunitate din comuna Grădinari, județul Caraș-Severin.

Potrivit documentelor aflate la dosar, după ce au ieșit pe câmp, Muntean l-a atacat pe soldat. A reușit să îl pună la pământ și să îi ia pistolul mitralieră și 30 de cartușe. „Apoi a fugit spunându-i militarului să nu-l urmărească că îl împușcă”, spun documentele.

Soldatul nu l-a urmărit, dar a dat alarma și imediat a început căutarea acestuia.

Ioan Muntean a fost prins după trei ore de către grăniceri. Și în faza de urmărire penală, dar și în fața instanței, acesta și-a recunoscut faptele.

A fost condamnat de tribunalul militar la 8 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi pentru 6 ani, pentru „tâlhărie în paguba avutului obștesc”.

Potrivit documentului, și în trecut mai fusese condamnat la pedepse între 7 luni și 4 ani de închisoare.

Acuzațiile lui Ioan Muntean împotriva lui Augustin Lazăr. Antena3 l-a prezentat pe Ioan Muntean drept un deținut politic, „eroul” trimis de Augustin Lazăr la carceră, o „nouă victimă” a procurorului care nu i-a aprobat cererile de eliberare din penitenciar.

„După şapte ani am fost eliberat. Înainte am intrat în Comisia de eliberare, în care era procurorul Augustin Lazăr. El era şeful Comisiei. Dacă el zicea nu, nu plecai. Eu am fost de două ori amânat!

Vreau să vă spun că prin ’85 am ieşit la raport la procuror să-mi dea să scriu că sunt nevinovat. Am scris aşa cum s-a întâmplat.

Când m-am dus la el a dat ordin să fiu băgat la izolare zece zile că am calomniat organele puterii de stat. Eu vorbeam că m-au băgat la puşcărie nevinovat, dar procurorul Augustin Lazăr spunea că am calomniat organele puterii”, a declarat acesta în fața jurnaliștilor Antena3.

În perioada anilor ’80, mulți români au încercat să fugă din țară, pe fondul situației economice. Unii au reușit, alții nu. De aceștia se ocupau tribunalele civile și cel mai adesea se alegeau cu ani de detenție și cu degradarea la locul de muncă.

Cazul lui Ioan Muntean este însă mai complicat din cauză că a atacat un militar și i-a luat arma, fiind din acest motiv, considerat drept „periculos”.

Distribuie Distribuie Comentarii