Procurorii DNA au cerut luni magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție o pedeapsă mai mare pentru fostul europarlamentar Adrian Severin, condamnat în primă instanță la trei ani și trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită și trafic de influență.

De cealaltă parte, avocații lui Adrian Severin au cerut magistraților desecretizarea unor documente ale SRI și efectuarea unor expertize tehnice în cazul înregistrărilor de la dosar.

Avocații au mai solicitat sesizarea instanței supreme pentru rezolvarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă pot fi folosite ca probe înregistrări făcute de o persoană privată fără a exista o aprobare de la judecători. Toate aceste cereri au fost respinse, completul de judecată invocând faptul că ele trebuiau ridicate în faza de cameră preliminară a procesului.

De asemenea, un avocat a ridicat o excepție de neconstituționalitate cu privire la un text de lege din Codul penal care ar fi redactat imprecis cu privire la dreptul la apărare. Avocatul a mai spus că Adrian Severin a luptat pentru statul de drept încă din anul 1990 și el este responsabil de inamovibilitatea judecătorilor.

Procesul continuă cu pledoariile avocaților, după care instanța va rămâne în pronunțare.

Înainte de începerea procesului, Adrian Severin a declarat, pe pagina sa de Facebook, că, "în curând, se va consuma farsa judiciară românească declanșată pe baza unei farse jurnalistice străine", fără a i se fi îngăduit o singură probă în apărare. El a arătat că nu îi este "frică de cruce" și le poate acorda iertare "călăilor în robe".

În februarie 2016, Adrian Severin a fost condamnat la trei ani și trei luni închisoare cu executare, fiind acuzat că, în perioada decembrie 2010 — martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnaliști de la publicația britanică "The Sunday Times", care efectuau o investigație sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, și votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societății comerciale pe care aceștia pretindeau că o susțin, pe de altă parte.

"La suma menționată se adăuga și suma de 4.000 de euro pe zi pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuțiilor din perioada ianuarie — martie 2011, Adrian Severin le-a pretins celor două persoane, potrivit înțelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influență asupra a doi deputați din Comisia juridică, a raportorului Comisiei pentru afaceri economice și monetare din legislativul european, precum și asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienților companiei pe care cei doi susțineau că o reprezintă", arată procurorii.

Potrivit DNA, în vederea încasării sumei de 12.000 euro, Adrian Severin a emis o factură pe care a trimis-o pe mail uneia dintre cele două persoane.

Trei europarlamentari — Adrian Severin, slovenul Zoran Thaler și austriacul Ernst Strasser — ar fi acceptat "să-și vândă serviciile" unor jurnaliști ai ziarului "The Sunday Times", care pretindeau că se ocupă cu acțiuni de lobby. Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul "ajutorului" pentru adoptarea unor amendamente.

Conform anchetatorilor, Adrian Severin a depus amendamentul prin intermediul unui coleg, iar întrebat de unul dintre jurnaliști dacă a fost ușor să-l convingă pe colegul deputat să depună amendamentul, el a răspuns că până la un anumit punct i-a fost greu, dar că în cele din urmă acesta a acceptat ideea, "însă a fost o adevărată muncă".

Eurodeputatul sloven și cel austriac au demisionat din Parlamentul European, renunțând astfel la imunitatea parlamentară, în schimb Adrian Severin a refuzat, susținând că este vorba de "o înscenare pusă la cale de persoane care au acționat ca agenți provocatori și cu o motivație politică".

AGERPRES