ALERTĂ Dementul României a luat ȚEAPĂ! Curtea Supremă a respins deja două spețe identice cu a lui! Dragnea vrea anularea condamnării!
ALERTĂ Dementul României a luat ȚEAPĂ! Curtea Supremă a respins deja două spețe identice cu a lui! Dragnea vrea anularea condamnării!
Curtea Supremă a respins excepţii similare
În cazul Curţii Supreme, Legea 304/2004 (art.19; alin 4) vorbeşte însă de posibilitatea înfiinţării completelor specializate şi nu de o obligaţie în acest sens. Mai mult, în jurisprudenţa acesteia, există două decizii separate prin care obiecţii similare, ridicate în baza Legii 78/2000 au fost respinse. În decizia 233/2012, se arată că nelegala compunere a completelor nu poate fi pusă în discuţie pentru că „la instanţa supremă, judecătorii soluţionează toate tipurile de cauze ce intră în competenţa instanţei supreme, nefiind repartizaţi pe complete specializate”. În decizia 18/2014, obiecţia este considerată ca nefondată pe motiv că, în raport cu specificul competenţei Curţii Supreme, „fiind cea mai înaltă instanţă naţională, judecătorii secţiei penale sunt investiţi să judece în primă instanţă toate cauzele date în competenţa Înaltei Curţi”.
Ce a solicitat Dementul
La termenul de luni, 18 martie, liderul PSD a ridicat o excepţie a nulităţii absolute prin care a cerut Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) casarea sentinţei de 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare şi rejudecarea procesului angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman pe motiv că verdictul ar fi fost dat de un complet nelegal constituit, potrivit documentului formulat de Liviu Dragnea prin avocaţii săi, Marian Nazat şi Flavia Teodosiu, depus la instanţă şi consultat de G4media.
Apărătorii lui Liviu Dragnea susţin că verdictul de condamnare dat în iunie anul trecut nu a fost emis de un complet specializat aşa cum cer legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie la articolul 29, legea 304/2004 privind organizarea judiciară la articolele 19 alineatul 3, 35 alineatul 2 şi 36 alineatul 3, precum şi regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ. Ultimele două articole de mai sus din legea 304/2004 au fost modificate anul trecut de PSD-ALDE.
Legea 78/2000 prevede la articolul 29: ”Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate.”
„Din studierea informaţiilor publice existente pe portalul ICCJ, secţiunea destinată organizării instanţei, secţiilor şi completurilor, respectiv secţiunii hotărârii de colegiu, am constatat că nu există în cadrul secţiei penale, prin nicio hotărâre de colegiu, complete specializate pentru soluţionarea, în fond, a cauzelor de corupţie.
Acest lucru determină constatarea firească a faptului că nici completul care a soluţionat în fond prezenta cauză nu a fost unul specializat, în acord cu exigenţele art. 29 din legea 78/2000. Prin urmare, rezultă în mod neechivoc faptul că prezenta cauză a fost soluţionată de un complet nelegal compus, cu consecinţa nulităţii absolute a hotărârii pronunţate, în raport cu dispoziţiile art. 281 al. 1 lit a) Cpp”, arată avocaţii lui Dragnea în cererea adresată instanţei.
Avocaţii susţin că toate celelalte instanţe din ţară, mai puţin ICCJ, ar avea astfel de completuri specializate.
Apărarea lui Dragnea invocă şi o decizie a ICCJ dată de un complet privind dezlegarea unor chestiuni de drept în septembrie anul trecut, deci ulterioară condamnării lui Liviu Dragnea din iunie 2018
„Natura normelor care sancţionează compunerea completelor de judecată şi sfera de cuprindere a noţiunii de legală compunere a acestora, a fost însă tranşată, pe cale de interpretare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, prin Decizia nr 17/17 septembrie 2018, respectiv un recurs în interesul legii, decizie prin care a stabilit că normele din Legea de organizare judiciară referitoare la compunerea completelor de judecată specializate sunt norme de ordine publică, care ocrotesc un interes public, anume buna administrare a justiţiei, iar încălcarea acestora este sancţionată de lege cu nulitatea absolută (…) Împrejurarea că Decizia nr. 17/2018 a ICCJ pronunţată într-un RIL este pronunţată în materie civilă este lipsită de relevanţă în condiţiile în care interpretarea tranşată prin respectiva Decizie vizează dispoziţii de organizare judiciară, aplicabile deopotrivă atât în materie civilă, cât şi în materie penală”, arată avocaţii în cerere.
Apărarea invocă în acest context şi Decizia 685/2018 privind completurile de 5 judecători a CCR din noiembrie 2018 unde, la paragraful 177, se arată că încălcarea prevederilor referitoare la compunerea completurilor de judecata atrage nulitatea absolută a actelor pronunţate.
De asemenea, apărarea lui Dragnea invocă decizia CEDO din cauza Sutyagin contra Rusiei din 3 mai 2011.
Prin urmare, avocaţii solicită anularea condamnării şi rejudecarea de la zero a procesului de fond.
„Încalcarea normelor privind soluţionarea cauzelor în fond de judecători care nu au fost desemnaţi în compunerea completelor specializate determină nulitatea absolută a hotărârii pronunţate, în acord cu dispoziţiile art. 281 alin 1 litera a C.p.p şi cu decizia nr 17/2018 – RIL, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie care a prevăzut natura normelor de organizare judiciara ce reglementează compunerea completelor specializate.
Existenţa unei cauze de nulitate absolută a sentinţei pronunţate face inutilă verificarea de instanţa de apel a fondului cauzei, având în vedere că singura soluţie posibilă într-o atare situaţie este desfiinţarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare”, arată avocaţii lui Dragnea în cererea depusă la ICCJ.
Context. În iunie anul trecut, un complet de 3 judecători al ICCJ format din magistrații Constantin Epure, Gianina Arghir și Ștefan Pistol l-a condamnat la 3 ani și jumătate de detenție cu executare pe liderul PSD, Liviu Dragnea.
Judecătorul Pistol a făcut opinie separată în sensul achitării. Dragnea este acuzat, ca pe vremea când era șeful CJ Teleorman, ar fi determinat angajarea a două secretare de la PSD la Protecția Copilului Teleorman.
Cele două secretare nu s-ar fi dus la serviciu, ci au lucrat în continuare pentru PSD Teleorman (unde șef era Liviu Dragnea), în schimb au încasat salariu de la Protecția Copilului Teleorman.
