ALERTĂ Daniel Barbu, nr.2 pe lista ALDE la europarlamentare, complicele din fruntea AEP, va fi ANCHETAT de DNA în dosarul trezorierului PSD!
ALERTĂ Daniel Barbu, nr.2 pe lista ALDE la europarlamentare, complicele din fruntea AEP, va fi ANCHETAT de DNA în dosarul trezorierului PSD! Daniel Barbu, fost preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, în prezent candidat ALDE pentru Parlamentul European, a fost citat la DNA în dosarul în care este urmărit penal Mircea Drăghici, trezorierul PSD, anunţă jurnalistul Radu Tudor, la Antena 3.
Potrivit sursei citate, Barbu urmează să fie el însuşi anchetat în dosar.
Iată ce scria Adevărul despre rolul AEP și al șefului Daniel Barbu în acoperirea căcănăriilor făcute de PSD cu banii de la noi
Pasul unu. În luna noiembrie, AEP a demarat controlul anual, curent, la toate partidele parlamentare, pentru a verifica cele trei surse de finanţare: donaţii, cotizaţii şi subvenţia primită de la stat.
Pasul doi. Chiar în timpul controlului, Parchetul General s-a autosesizat, după ce publicaţia Newsweek.ro a dezvăluit că PSD a cheltuit subvenţia de la stat pe maşini de lux. Cel vizat era trezorierul partidului, Mircea Drăghici.
Pasul trei. Ca urmare a acţiunii Parchetului General, Daniel Barbu, preşedintele AEP, se adresează Curţii de Conturi. „Am cerut control simultan. Aşa spune legea“, a declarat Daniel Barbu pentru „Adevărul“. Legea finanţării partidelor, la articolul 42, spune: „AEP este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice (…), precum şi legalitatea finanţării campaniilor electorale. Controlul privind subvenţiile de la bugetul de stat va fi efectuat în mod simultan şi de Curtea de Conturi“. Aşadar, AEP controlează întreaga finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, însă când vine vorba strict de subvenţia de la bugetul de stat, se fac două controale în paralel: unul desfăşurat de AEP, altul de Curtea de Conturi.
Pasul patru. În acest punct intervine obedienţa politică. „Răspunsul Curţii de Conturi la solictarea de a veni alături e noi în control la PSD a fost: «da, facem control, dar în august 2019, nu acum». Nu aveau plan de control pe 2018“, a explicat Daniel Barbu pentru „Adevărul“. Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea. Busuioc a fost secretar general al Guvernului Grindeanu, apoi, în toamna anului 2017, PSD l-a instalat în fruntea Curţii de Conturi penru un mandat de 9 ani. În intervalul în care Daniel Barbu a corespondat cu Curtea de Conturi, controlul AEP de la PSD a mers mai departe.
Pasul cinci. Pe 15 ianuarie, DNA solicită AEP raportul de control făcut la PSD, chiar şi fără Curtea de Conturi.
Pasul şase. O zi mai târziu, în 16 ianaurie, PSD a trimis o adresă către conducerea AEP, în care cere, pe un ton imperativ, să oprească imediat contolul asupra finanţării partidului. În schimb, PSD a solicitat controlul Curţii de Conturi, instituţie pe care o controlează politic. „Efectuarea în continuare a controlului cât şi întocmirea unui eventual raport, în absenţa unui control simultan efectuat de către Curtea de Conturi, reprezintă o încălcare gravă a prevederilor legale, sancţionată cu nulitate absolută, atât a controlului, cât şi a concluziilor acestuia“, a transmis PSD, potrivit documentului obţinut de „Adevărul“. În lege nu e nicăieri stipulat că un raport efectuat de AEP fără Curtea de Conturi se loveşte de nulitate.
Pasul şapte. Pe 22 ianuarie, la o săptămână după „avertismentul“ PSD, Daniel Barbu, numit de ALDE la conducerea AEP, a dispus suspendarea controlului AEP la PSD. „L-am întrebat pe domnul Costreie dacă putem derula în continuare controlul curent doar pe donaţii şi cotizaţii, fără subvenţii. Domnul Costreie mi-a spus că nu, pentru că cele două conturi ale PSD - unul pentru donaţii şi cotizaţii, iar altul pentru subvenţie - sunt contopite“, a motivat Daniel Barbu. „Domnul Costreie“ era la acea vreme directorul Departamentului de control al finanţării partidelor politice. Surse din conducerea AEP susţin că Toma Costreie a cerut continuarea controlului la PSD şi pe subvenţie, nu doar pe donaţii, chiar şi fără Curtea de Conturi alături.
Pasul opt. Pe 23 ianuarie, la cererea lui Daniel Barbu, controlul separat făcut de AEP la PSD încetează. În schimb, se declanşează jocurile politice din AEP. Din cei cinci membri ai echipei de control, trei nu vor să-şi asume neregulile găsite la PSD. „Au loc mai multe certuri între Toma Costreie şi cei trei care apără cauza PSD. Şeful comisiei de control, Constantin Rada, a luat partea PSD pe durata întregului control“, susţin sursele citate. „Ştiu că cei cinci membri ai echipei de control s-au divizat. Nu m-am amestect. M-am ţinut departe“, admite Daniel Barbu.
Pasul nouă. Pe 18 februarie, Daniel Barbu anunţă că va demisiona de la conducerea AEP începând cu sfârşitul lunii. Pe 25 februarie, directorul Toma Costreie dispune reluarea controlului la PSD începând cu data de 1 martie. Cei trei membri pro-PSD din comisia de control refuză să meargă în Kiseleff.
Pasul zece. Trei zile mai târziu, majoritatea PSD-ALDE din Parlament îl destituie pe Toma Costreie de la şefia Departamentului de control al AEP. Motivul oficial e ridicol: nu depusese o declaraţie de neapartenenţă la un partid politic, deşi Costreie era director în AEP din 2016.
Pasul 11. În locul lui Daniel Barbu, PSD îl numeşte la conducerea AEP pe Florin Mituleţu-Buică. Iniţial, Liviu Dragnea l-ar fi preferat pe Mircea Drăghici, trezorierul partidului, cel vizat chiar de controlul AEP. „Lupul pus paznic la oi“, au reacţionat mai multe ONG-uri, aşa că Dragnea a dat înapoi. Daniel Barbu a prins un loc eligibil pe listele ALDE pentru europarlamentare. Înainte de a pleca, a trimis la DNA raportul parţial făcut de AEP la PSD în perioada noiembrie - ianuarie.
---------------------
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, luni, extinderea urmăririi penale faţă de Mircea Drăghici cu privire la săvârşirea unei alte infracţiuni de delapidare.
Potrivit DNA, procurorii de la Secţia de combatere a corupţiei notează în ordonanţă că, în calitate de trezorier al unui partid, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând formaţiunii politice respective, suspectul ar fi dispus scoaterea din patrimoniul partidului a unui autoturism de lux (marca Mercedes Benz model GLE 350 Coupe) cu o valoare de 324.800 lei, fără încasarea contravalorii acestuia la momentul înstrăinării.
"Concret, data de 10 iulie 2017, formaţiunea politică, prin trezorier, a cumpărat autoturismul anterior menţionat, iar la data de 18.07.2017 autoturismul ar fi fost vândut unei persoane din familia trezorierului, însă contravaloarea acestuia nu a fost încasată de partid la data înstrăinării bunului. Banii pentru autoturism au fost plătiţi abia la data de 23.08.2018", preciza DNA.
Pe 2 aprilie, DNA anunţa că Mircea Drăghici a fost pus sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, într-un dosar legat de cheltuirea banilor primiţi de partid ca subvenţie de la Autoritatea Electorală Permanentă.
DNA arăta atunci că, în calitate de trezorier al PSD, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând partidului, Mircea Drăghici, care are calitatea de suspect în dosar, şi-ar fi însuşit suma de 380.000 de euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenţii în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parţială în proporţie de peste 2/3 a unui imobil.
"În exercitarea funcţiei de trezorier, în cursul lunii februarie 2018, suspectul împreună cu o persoană din familie a negociat şi a convenit să achiziţioneze, de la un vânzător, un imobil având o valoare de circulaţie de peste 500.000 de euro, pe care să îl achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier şi, în parte, cu fonduri proprii. Promisiunea de vânzare-cumpărare dintre proprietarul imobilului şi persoana din familia suspectului, dar şi contractul de închiriere dintre acelaşi proprietar şi formaţiunea politică s-au încheiat în aceeaşi zi, 15.02.2018, pentru acelaşi imobil", preciza DNA.
Procurorii spun că acel contract de închiriere a fost încheiat pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data de 1 martie 2018 până la 1 martie 2029, valoarea totală a chiriei fiind de 380.000 euro, ce urma să fie achitată după cum urmează: suma de 38.000 de euro în termen de 5 zile, iar restul sumei în tranşe de cel puţin 19.000 de euro pe lună, timp de 18 luni.
"În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de cinci luni, din sume de bani provenite din subvenţia acordată formaţiunii politice în baza Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. După declanşarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvenţiilor de formaţiunea politică în cadrul căreia suspectul îndeplinea funcţia de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum şi promisiunea de vânzare-cumpărare şi restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie şi pentru achiziţionarea imobilului", mai arăta DNA.
