ALERTĂ Dan Turturică: Colaborarea mea cu Digi24 se apropie de final. Eu unul nu am de gând nici să tac, nici să mă prefac. A fi neutru azi înseamnă să ții cu trădătorii și cu agresorii acestei țări
ALERTĂ Dan Turturică: Colaborarea mea cu Digi24 se apropie de final. Eu unul nu am de gând nici să tac, nici să mă prefac. A fi neutru azi înseamnă să ții cu trădătorii și cu agresorii acestei țări.
Redactorul șef al site-ului Digi24.ro, Dan Turturică, anunță într-o postare pe Facebook că în curând va înceta colaborarea cu Digi24.ro. Turturică nu explică motivele despărțirii de site, însă din postare rezultă că este vorba de politica editorială a Digi24 care a eliminat în ultima perioadă tonul critic din emisiuni. ”Eu unul nu am de gând nici să tac, nici să mă prefac. Nu am făcut-o în cei 30 de ani de când sunt jurnalist, nu am s-o fac nici de acum încolo. Mai mult ca oricând, a fi neutru azi înseamnă să ții cu trădătorii și cu agresorii acestei țări”, scrie Dan Turturică la finalul postării.
Redăm mai jos integral postarea lui Dan Turturică pe Facebook:
„Colaborarea mea cu Digi24 se apropie de final.
Cea mai importantă realizare a echipei digi24.ro, în ultimii trei ani: siteul a devenit o voce curajoasă, cu personalitate, cu conștiință, care nu s-a mulțumit doar să reflecte realitatea ci și să o pună sub semnul întrebării. Prin investigații, interviuri și analize.
O voce care a fost și critică. Tonul opiniilor noastre s-a sincronizat cu starea de alertă din societate. A crescut ca intensitate în tandem cu pericolul ca România să piardâ tot ce a câștigat în ultimii 15 ani.
Așa cum temerile a din ce în ce mai mai mulți români că actuala putere împinge țara spre dezastru se bazează pe fapte, pe faptele ei, tot pe aceste fapte s-au bazat și opiniile noastre.
A le ignora și a adopta un ton de pace cănd în jurul nostru e război, un război pe care nu noi l-am pornit, ar fi însemnat să ne trădăm conștiiințele și să ne abandonăm cititorii.
Nu am făcut-o nici la mineriada din iunie ‘90, nici în timpul regimului Iliescu, nici la mineriada din ‘99, nici în timpul guvernăriii Năstase, nici la suspendarea lui Băsescu din 2007, nici la lovitura de stradă din ianuarie 2012, nici la lovitura parlamentară din august 2012, nici în timpul guvernării USL, nici la încercarea de fraudare a alegerilor prezidențiale din 2014. Cum nu am făcut-o nici față de oceanul de fapte de corupție din toate guvernările!
De ce am fi făcut-o începând cu decembrie 2016, când Dragnea și Târiceanu au pornit cel mai dur atac împotriva acestei țări din ultimii 30 de ani?
Cum am fi putut să ne facem că nu vedem că pericolul real este ca actuala putere să ne întoarcă în timp nu în 2004, ci în 1989, adică să ne readucă în sfera de influență a Moscovei?!
Anul acesta vom împlini 30 de ani de la dărâmarea regimului Ceaușescu. Cam cum ar fi trebuit să fie tonul unui articol despre riscul ca aniversarea de 30 de ani a Revoluției să arate ca o zi de doliu pentru toate speramțele de suveranitate și prosperitate omorâte cu cinism?
Putea fi unul “echilibrat”, “neutru”? În niciun caz. Și nici fals “obiectiv”, câtâ vreme faptele sunt clare și urlă a intenții rele.
Nicăieri în această lume, jurnaliștii profesioniști nu îndulcesc tonul și nu se fandosesc cu eufemisme în fața unor asemenea riscuri. Aici nu este vorba de lupte politice de rutină, de hârjoneli între PSD-ALDE vs PNL—USR. Aici nu e vorba de stânga sau dreapta sau de nuanțe fine. Este vorba de destinul României, de soarta unei țări, de viețile a milioane de oameni. Cu asta nu te joci!
În toate momentele enumerate mai sus, testul de conștiință a fost imperativ exact pentru că alegerea unui drum sau a altuia a avut sau ar fi avut implicații imense.
S-a văzut câți ani irosiți ne-a costat încremenirea lui Iliescu în himera neo-comunistă din perioada ‘90. Noi am făcut-o posibilă prin pasivitatea noastră! Vocile critice au fost prea puține și prea slabe.
Astăzi, riscul este și mai mare. Averile acumulate de cei care își doresc, precum Putin, să rămână veșnic la putere și deasupra legii (și pentru care Dragnea și Tăriceanu reprezintă doar cozi de topor) sunt atât de mari încât dacă elimină și ultimele insule de rezistență ale societății și ale statului de drept, nu îi va mai urni nimeni de la putere, pe ei și pe urmașii lor, zeci de ani de acum înainte. Rusia, dar și alte țări vecine, de abia așteaptă!
Dacă nici acum vocile celor care înțeleg pericolul nu vor suna alarma cu claritate și cu forță lupta este ca și pierdută. Eu unul nu am de gând nici să tac, nici să mă prefac.
Nu am făcut-o în cei 30 de ani de când sunt jurnalist, nu am s-o fac nici de acum încolo. Mai mult ca oricând, a fi neutru azi înseamnă să ajuți trădătorii și agresorii acestei țări. Înseamnă să pui banii și confortul deasupra demnității.
Sper să ne revedem cât mai curând, într-un nou proiect editorial. Până atunci, ne revedem aici, pe Facebook.”
