ALERTĂ Cele două SLUGI înfipte de Dragnea la CCR, Stan și Deliorga, au înclinat balanța în favoarea penalilor PSD!
ALERTĂ Cele două SLUGI înfipte de Dragnea la CCR, Stan și Deliorga, au înclinat balanța în favoarea penalilor PSD! Curtea Constituțională a admis miercuri, cu majoritate de voturi, conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție privind completurile specializate pe corupție de la Instanța Supremă.
Decizia Curții a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 4 voturi „împotrivă”. Au votat împotriva luării acestei decizii judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Daniel Morar și Mona Pivniceru. În favoarea deciziei au votat judecătorii Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Marian Enache și Attila Varga.
Cristian Deliorga și Gheorghe Stan sunt cele două slugi ale lui Dragnea trimise recent la CCR!
Toate procesele aflate pe rolul Instanței Supreme la completurile de 3 judecători vor fi reluate dacă nu au primit o sentință până la data de 23 ianuarie 2019.
Fostul lider PSD, Liviu Dragnea, nu intră sub incidența deciziei CCR, deoarece a fost condamnat în primă instanță, de un complet de 3 judecători de la Înalta Curte, pe 21 iunie 2018, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Sentința completului de 3 judecători de anul trecut a fost menținută și de completul de 5 judecători, care l-a condamnat definitiv pe Dragnea în data de 27 mai 2019.
Curtea Constituţională a reluat, miercuri, dezbaterile asupra sesizării privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie. Judecătorii constituţionali erau în pronunţare pe sesizarea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor Florin Iordache, însă aceasta a fost repusă pe rol, după ce Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga şi Gheorghe Stan au fost numiţi judecători CCR pentru un mandat de 9 ani, schimbându-se astfel componenţa Curţii.
Pe 10 aprilie, Curtea a luat pentru prima oară în dezbatere sesizarea formulată, pe 25 martie, de Florin Iordache, context în care acesta afirma că ÎCCJ a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile către Florin Iordache. Demersul a fost făcut cu intenția de a anula decizia completul de 3 judecători de la ÎCCJ, care îl condamnase în primă instanță pe Dragnea la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.
Prezentă miercuri la Curtea Constituțională, șefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, a cerut suspendarea dezbaterilor de la Curtea Constituţională privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe completurile specializate în cauze de corupţie, susţinând că trebuie aşteptată o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), transmite Agerpres.
Pe de altă parte, şefa Instanţei Supreme a contestat numirea preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, ca judecător raportor în acest caz.
De asemenea, Tarcea a spus că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, nu avea calitatea de a depune sesizarea la CCR.
Solicitarea Cristinei Tarcea de suspendare a dezbaterilor a fost însă respinsă de CCR, iar şedinţa continuă.
La începutul şedinţei de la CCR, Tarcea a explicat că mai multe instanţe din ţară au sesizat CJUE cu privire la competenţa Curţii Constituţionale de a lua o decizie în legătură cu modalitatea de compunere a instanţelor.
Astfel, a arătat Tarcea, prin încheierea din 22 aprilie 2019, un complet de cinci judecători de la ÎCCJ a adresat CJUE următoarea întrebare: „Art. 19 alin 1 din Tratatul privind UE trebuie interpretat în sensul că se opune adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra modalităţii compunerii unor completuri de judecată, cu consecinţa creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate într-un interval de timp?”.
De asemenea, printr-o altă încheiere din 13 mai 2019, un alt complet de 5 judecători de la Instanţa supremă a sesizat CJUE cu întrebarea: „Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 19 alineatul (1) din acelaşi tratat şi articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun intervenţiei unei curţi constituţionale (organ care nu este, potrivit dreptului intern, instanţă de judecată) cu privire la modalitatea în care instanţa supremă a interpretat şi aplicat legislaţia infraconstituţională în activitatea de constituire a completurilor de judecată?”.
Preşedintele ÎCCJ a mai spus că mai este o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti trimisă la CJUE, iar una dintre întrebări este: „Principiul supremaţiei dreptului european se opune unei reglementări interne care să permită unei instituţii politico-jurisdicţionale, precum Curtea Constituţională, să înfrângă prin decizii nesupuse unei căi de atac principiul raporturilor juridice?”.
„În acest context, având în vedere faptul că pe rolul CJUE se află trei întrebări prealabile care vizează compatibilitatea competenţelor Curţii Constituţionale de a stabili cu privire la modalitatea de compunere a instanţelor care fac parte din sistemul judiciar, vă rugăm să dispuneţi suspendarea cauzei până când se va pronunţa CJUE”, a cerut Tarcea.
Șefa Curții Supreme a subliniat că specializarea judecătorilor de la ÎCCJ în fapte de corupţie ar încălca principiul repartizării aleatorii a dosarelor şi „ar fi absurd” ca un magistrat să nu poată judeca o cauză pentru că nu ar fi în domeniu.
Cristina Tarcea a participat la şedinţa CCR în care a fost discutată sesizarea depusă de Florin Iordache în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în cazuri de corupţie.
„Ce ar însemna completuri specializate la Curtea supremă? Ce înseamnă specializare? Este specializarea completului ca entitate abstractă sau specializarea judecătorului? Avem 9 completuri mari şi late la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă am specializa două sau am specializa trei completuri, nu am face altceva decât să încălcăm o dispoziţie extrem de importantă care se referă la repartizarea aleatorie a dosarelor. Am avut ani în care 100% din dosarele de fond de la ÎCCJ erau cauze de corupţie, ani în care erau 90%, 80%, 70%. Ce făceau celelalte completuri de fond? Judecau cauze de corupţie în 2-3 completuri de judecată, iar ceilalţi ar fi aşteptat să le vină rândul când soluţionau apelurile la aceleaşi dosare, pentru că, în apel, nu se punea problema specializării pe fapte de corupţie. Este absurd să nu poţi judeca în primă instanţă pentru că nu eşti specializat, dar să poţi pronunţa o hotărâre definitivă în apel pe fapte de corupţie”, a explicat Tarcea.
Şefa Instanţei supreme a precizat că sunt doar câteva curţi de apel din ţara care au completuri specializate pe fapte de corupţie – instanţele din Alba Iulia, Bihor şi parţial Galaţi, arătând că o eventuală decizie a Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict de natură constituţională va afecta grav şi celelalte instanţe din ţară.
Tarcea a mai spus că toţi judecătorii de la Curtea supremă sunt specializaţi în dosare de corupţie, deoarece magistraţii de aici, spre deosebire de alte instanţe, au şi alte atribuţii, respectiv dau soluţii de principiu, unifică practica judiciară, asigură interpretarea unitară a legii, inclusiv în legătură cu infracţiunile de corupţie.
