ALERTĂ Bank of America, raport care dă fiori despre România
România începe anul fiscal cu un nivel real al deficitului bugetar apropiat de 10%, atenționează Bank of America într-un raport analizat de profit.ro . Măsurile luate de Guvern la început de an sunt insuficiente, iar ajustările suplimentare se vor face sub presiunile piețelor externe. BNR ar urma să amâne reducerile de dobândă până la vară.
„Perspectivele negative ale ratingurilor de credit apar ca justificate.” Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Economia românească începe anul 2025 cu vântul din față al corecției fiscale care se impune după derapajele din trimestrele anterioare.
Un avertisment major vine acum de pe Wall Street, unde există prudență față de atingerea țintei de deficit bugetar de 7% stabilită de Guvernul României. Anunțul cu privire la amânarea indexării pensiilor și înghețarea salariilor din sectorul public nu este în măsură să convingă investitorii din piețele financiare internaționale asupra angajamentului țării în consolidarea fiscală. „Măsurile anunțate de noul guvern este probabil să fie insuficiente”, spune un raport al Bank of America remis clienților și analizat de Profit.ro.
Deficitul bugetar este mai aproape de 10% la acest început de an decât deznodământul de 8,7% menționat de autorități la final de an, în opinia analiștilor băncii americane care la finele anului trecut concentra active de peste 3,3 trilioane de dolari. "Credem că România va evita o retrogradare deplină a ratingurilor de credit până la niveluri sub cele de investire, însă perspectiva negativă este justificată, în viziunea noastră”, spune cel mai recent raport al instituției de credit cu privire la piețele emergente. Închiderea anului 2024 cu un deficit bugetar mai adânc decât cel așteptat ridică provocarea pentru o corecție fiscală încă mai abruptă în 2025.
Ministrul Finanțelor Tanczos Barna a estimat deficitul bugetar al anului trecut la 8,7%, după o majorare anualizată măsurată pentru primele 11 luni a cheltuielilor guvernamentale de 21%, depășind clar dinamica de 13% a încasărilor de la bugetul de stat.
„Marea depășire a țintei din 2024 după câteva runde de revizuiri subminează credibilitatea viitoarelor planuri de consolidare fiscală, în viziunea noastră”, spune raportul Bank of America, ce amintește că Guvernul a pornit cu o țintă de deficit bugetar de 5%, dar aceasta a fost majorată la 6,9% în septembrie și la 7,9% în octombrie, iar și aceea a fost depășită cu aproximativ un procent.
Este contextul în care statul ar urma să aibă un necesar de finanțare prin eurobonduri estimat de Bank of America la 13-15 miliarde euro, mai mare decât cel de 10-13 miliarde euro, menționat de Ministerul Finanțelor. „Incertitudinea fiscală este exacerbată pe mai departe de majoritatea fragilă a noului guvern (52%) și de alegerile prezidențiale reprogramate pentru 4 mai, prelungind calendarul electoral”, spune raportul de pe Wall Street. „Credem că în absența unor presiuni externe, respectiv mutări la nivelul ratingurilor de credit și presiuni ale pieței, deficitul bugetar pe 2025 va fi peste noua țintă de 7% din PIB a Guvernului.”
Cerințele brute de împrumuturi estimate de Guvern sunt de 217 miliarde lei în 2025, echivalentul a 11,2% din PIB, dar Bank of America le evaluează la 227 miliarde lei, adică 11,7% din PIB. Necesarul de finanțare net se ridică la 145 miliarde lei, conform datelor oficiale și la 155 miliarde lei în estimările americanilor. „Punctul de plecare pentru bugetul pe anul 2025 este, de fapt, mai aproape de 10% din PIB decât estimarea de 8,7% pentru finalul anului 2024. Aceasta ia în calcul indexarea cu rata inflației a pensiilor, salariile din sectorul bugetar și alte beneficii sociale care inițial erau programate pentru 1 ianuarie 2025”, spune raportul citat.
O serie de măsuri fiscale au fost adoptate de noul guvern, dar este improbabil ca acestea să fie suficiente pentru a reduce deficitul bugetar la 7%, conform analiștilor americani. Pe partea cheltuielilor, acestea includ anularea indexării pensiilor, înghețarea salariilor în administrație și a altor beneficii sociale, precum și reducerea valorii voucherelor de vacanță. Aici ajustarea agregată este estimată la echivalentul a 1% din PIB. În componenta de venituri s-a trecut la eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele IT, construcții și agricultură, reducerea pragului de înregistrare a microintreprinderilor, ridicarea taxei pe dividende la 10% și o nouă taxă pe construcțiile speciale. Acestea au impact estimat de 0,37% din PIB în 2025 și de 0,42% pentru 2026.
„Planul de buget pentru 2025, așteptat la finalul lunii ianuarie, va aduce mai multă claritate asupra fezabilității țintei de 7%”, spun cei de la Bank of America, indicând așteptări pentru adoptarea bugetului de către Parlament în cursul lujnii februarie. „În orice caz, mai multe măsuri fiscale vor fi necesare după alegerile prezidențiale din mai.” Zdruncinarea credibilității externe transpare din documentul citat: „Am estima deficitul bugetar la 7,5-7,8% din PIB în 2025, în viziunea măsurilor insuficiente luate până acum, a riscurilor de implementare, date fiind istoricul prost, precum și fragilitatea poziției guvernului.”
România ar urma să aibă acces la o finanțare internă în echivalent 120 miliarde lei, la care se adaugă resursa valutară deja constituită, așa-numitul buffer, de 3 miliarde euro. Necesarul de finanțare este de 3,5 miliarde euro pentru următoarele 4 luni. Sumele-tampon nu sunt ridicate având în vedere vulnerabilitatea României. Nu există pre-finanțare pentru anul 2026, însă Ministerul Finanțelor o face oricum către finalul anului, atunci când condițiile de piață o permit. Finanțările europene întârzie Cele 2 tranșe aferente anului 2025 din planul european de redresare sunt greu de presupus că vor fi încasate integral, în opinia Bank of America. Tranșa a 3-a, de 2 miliarde euro, nu a fost virată, deși Guvernul a formulat solicitarea încă din decembrie 2023.
Nu mai puțin de 1,1 miliarde euro sunt suspendate pentru că România nu a îndeplinit 6 din cele 68 de jaloane legate de guvernanța corporativă a companiilor de stat, angajamentele de investiții în transport și reforme în taxarea microintreprinderilor. Tranșa a 4-a, de 2,4 miliarde euro, este condiționată de o reformă în salarizarea bugetarilor care este puțin să fie implementată pe deplin în 2025. Fără reduceri de dobândă până la vară. BNR are obiectiv slăbirea graduală a leului Banca Națională a României cel mai probabil va menține dobânda-cheie la 6,50% la ședința de politică monetară din 15 ianuarie, conform celor de la Bank of America. De altfel, așteptările acestora sunt că orice mutare în sensul reducerii acestei va fi amânată până la vară.
„Incertitudinile ridicate în domeniul politic și fiscal ar trebui să adauge la precauția BNR, în special în contextul vulnerabilităților valutare crescute”, spune documentul citat care indică un nivel estimat al dobânzii de finanțare la banca centrală pe leu de 5,50% pentru finalul acestui an. „Continuăm să vedem BNR restrictivă în managementul leului, dar este un obiectiv pentru o depreciere graduală în anul care vine.” Fără retrogradări de rating de pe Wall Street Zdruncinarea credibilității autorităților române în plan extern există, însă aceasta ar urma să nu se răsfrângă prin retrogradări propriu-zise în evaluările agențiilor de rating.
„În timp ce credem că România va evita o retrogradare propriu-zisă a ratingurilor de credit la un nivel sub cel de investire, o perspectivă negativă este pe deplin justificată de starea fiscală mult mai slabă și consolidările întârziate, în paralel cu progresul greoi al fondurilor de redresare ale UE nu este, de asemenea, în măsură să fie de ajutor”, spun cei de la Bank of America.
S&P are deciziile de rating programate pentru datele de 24 ianuarie, 11 aprilie și 10 octombrie, Moody’s pentru 14 martie și 12 septembrie și Fitch pentru 21 februarie și 15 august.
