ALERTĂ! Parlamentul, pe cale să cedeze marilor procesatori și să scumpească artificial lemnul de foc!
Parlamentul, pe cale să cedeze marilor procesatori și să scumpească artificial lemnul de foc! Miza lemnului de foc: peste 200 de milioane de euro pe care marii procesatori riscă să-i piardă. Parlamentul este pe cale să cedeze presiunilor şi să modifice legea în favoarea acestora.
Comisia pentru agricultură din cadrul Camerei Deputaţilor urmează să discute zilele acestea eliminarea unui articol referitor la Codul Silvic care încurcă interesele marilor procesatori şi le scade afacerile cu peste 200 de milioane de euro, potrivit informațiilor G4Media.ro . Marile companii de prelucrare şi-au unit forţele şi sunt acuzate că boicotează procesul de exploatare a lemnului pentru a creşte artificial preţul lemnului de foc pentru populaţie şi a forţa factorul politic să modifice legea în favoarea lor.
Într-un comunicat publicat joi, Ministerul Apelor şi Pădurilor spune că va susţine în Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor, convocată saptămâna aceasta, iniţiativa legislativă care prevede modificarea articolului 59 din Codul Silvic.
„Subiectul intră în discuţie în comisie luni sau marţi. Acum masa lemnoasă e blocată la vânzare. Se vrea deblocarea ei. E clar că legea a fost făcută în birou, nu s-a ţinut cont de condiţiile din teren,” a declarat pentru G4Media.ro Corneliu Olar, deputat PNL şi membru al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.
Mecanismul legal care îi enervează pe procesatorii de lemn
Disputa a început în vara anului trecut, când Parlamentul a votat o lege care aduce unele modificări Codului Silvic, cu scopul declarat de a asigura populaţiei lemn de foc mai ieftin. Mărul discordiei este articolul 59 din lege, unde se detaliază modul în care trebuie să se livreze cetăţenilor lemnul de foc.
Până la legea de anul trecut Romsilva, care administrează 3.14 milioane de hectare de pădure proprietate publică a statului, adică 48% din totalul fondului forestier naţional, licita „pe picior” direct în pădure, adică estima cam ce cantitate de lemn ar rezulta dintr-o anumită exploatare. Firmele care câştigau licitaţia plăteau preţul respectiv, făceau exploatarea şi vindeau apoi lemnul cui voiau şi la ce preţ doreau.
Noua lege obligă Romsilva să îl exploateze prin forţe proprii sau apelând la serviciile altor companii şi să vândă lemnul de foc (care nu este de calitate superioară, destinat mobilei) prioritar populaţiei şi la preţul de pornire al licitaţiei, plus un profit modic pentru ea. Anul trecut, de exemplu, preţul mediu practicat de Romsilva a fost de 156 lei/mc. Contrar aşteptărilor însă, preţul la care lemnul a ajuns la cetăţeni a fost 400-500 lei/mc, iar în unele zone s-a vândut chiar şi cu 700 lei/mc.
Ce s-a întâmplat? Datorită eficienței Radarului Pădurilor şi a sistemului 112 pentru transportul de lemn, implementat în 2014, cantitatea de lemn tăiată ilegal în România scăzut de la 8,8 milioane mc/an la circa 0,4 milioane mc/an, arată datele emise de Ministerul Apelor şi Pădurilor. Lemnul disponibil pe piaţă, într-o formă sau alta, a scăzut deci considerabil, în condiţiile creşterii cererii din partea marilor procesatori. Numai în judeţul Argeş, de exemplu, compania turcă Yildiz Entegre a construit o fabrică de procesare a lemnului a cărei capacitate de producţie depăşeşte posibilităţile judeţului.
Cererea mare a dus la creşterea preţului pe care procesatorii erau dispuşi să-l plătească pentru materia primă. Cetăţenii au fost victime colaterale şi s-au văzut nevoiţi să plătească aceleşi preţuri ca şi marile companii.
Articolul 59 are rol social şi din el rezultă că aproximativ 4,3 milioane de metri cubi de lemn de foc, suficienţi pentru a acoperi consumul gospodăriilor, vor ajunge la cetăţeni la un preţ rezonabil. „Asta i-a înfuriat foarte tare pe agenţii economici, care au pierdut în medie circa 1 miliard de lei (n.r. 217 milioane de euro) din profitul lor,” a spus pentru G4Media.ro deputatul Doina Pană, iniţiatoarea legii şi fost ministru al Apelor şi Pădurilor în acea perioadă.
„Deranjul a fost uriaş, astfel că au lansat minciuni. Au boicotat masiv prestările de servicii, nu au mai mers la licitaţii”, spune ea.
Romsilva poate exploata, prin forţe proprii, 2,5 milioane de metri cubi de lemn. Restul până la cantitatea pe care este obligată să o pună pe piaţă trebuie extras prin intermediul altor firme. Contactat de G4Media.ro, Dragoş Ciprian Pahonţu, directorul general al Romsilva, a declarat că până acum a organizat două proceduri de licitaţie, la care s-au adjudecat doar 1,24 milioane de metri cubi din cei 2,6 milioane mc scoşi la licitaţie. „Problema e că nu sunt suficienţi prestatori. Nu se prezintă la licitaţie deşi, după modificarea Codului Silvic, am făcut tarife tentante care ajung la 12-15% profit pentru companii,” spune el. Acesta declară că Romsilva doreşte modificarea articolului 59.
Pentru a afla de ce niciuna dintre cele 4,500-5,000 de firme de exploatare atestate în România nu participă la licitaţie, G4Media.ro l-a contactat pe Traian Larionesi, administratorul Frasinul, una dintre cele mai mari firme de exploatare din judeţele Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Mureş. „La exploatare sunt pierderi şi nu e niciun câştig. Suntem pe minus. Dacă aş avea profit şi de 5%, în secunda doi m-aş duce. Romsilva a făcut calcule doar pe hârtie,” spune el.
Potrivit acestuia, sub masca lemnului de foc se ascunde lemnul de calitate. Larionesi susține că firmele româneşti, singurele care activează în domeniul exploatării forestiere, ar trebui să facă acţiunea nerentabilă de a scoate lemnul la drumul auto şi să concureze cu marii procesatori. „Noi încercam să procesăm noi înşine lemnul exploatat. Acolo avem profit. Nu avem şanse să concurăm cu marii procesatori”, spune Larionesi.
Noua lege spune însă că Romsilva trebuie să-şi depoziteze singură lemnul exploatat într-un fel sau altul, să-l sorteze şi abia apoi să vândă cetăţenilor lemnul de foc şi procesatorilor lemnul de calitate superioară. „Propunerea noastră e ca Romsilva să scoată lemnul la licitaţie. Cantitatea de masă lemnoasă care nu se vinde să fie exploatată apoi direct de ea”, spune el.
Ce vor procesatorii
În ciuda boicotului, Romsilva are deja asigurată exploatarea anul acesta, prin forțe proprii sau prin intermediari, a 3,7 milioane de metri cubi de lemn. Ar mai rămâne de atribuit exploatarea a aproximativ 600,000 de metri cubi în a doua jumătate a anului.
Sistemul funcţionează bine în unele părţi ale ţării. Primăria şi Ocolulul Silvic sunt obligate lunar să analizeze cererile oamenilor şi să găsească soluţii. În Bistrita, de exemplu, preţul la care cetăţenii cumpără lemnul de foc este, in medie, de 100-120 lei/mc. Probleme apar în zonele în care nu există pădure în apropiere. Potrivit unei surse contactate de G4Media.ro , trebuia să se facă o centralizare la nivel de prefecturi a cererilor, Romsilva să construiască depozite, să sorteze lemnul şi să-l vândă acolo. Mecanismul a fost aşa gândit anul trecut şi urma să fie implementat anul acesta. „Toţi au interes să saboteze. Agenţii economici fac ei depozite şi vând lemnul cu 700 lei/mc. Dar nu mai au resursa pentru că a fost transferată către Romsilva”, spune sursa.
Aceasta a adăugat că a existat propunerea de a se pune toate ofertele pe site-ul ministerului şi, dacă lemnul nu s-ar ridica într-o anumită perioadă, să se vândă agenţilor economici. Aceştia din urmă au refuzat propunerea.
Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între directorul Romsilva, reprezentanţi ai ministerului şi ai industriei. „A fost o discuţie informală, tehnică. Eu am dorit-o, să se stingă subiectul şi să nu mai ajungem în Comisia pentru agricultură,” spune Pană.
Contactaţi de G4Media.ro , nici Ioan Deneş, ministrul Apelor şi Pădurilor, nici Cătălin Tobescu, consilierul ministrului şi reprezentantul Fordaq – Comunitatea Forestierilor, nu au fost disponibili pentru comentarii.
Fordaq susţine că un volum de 2 milioane de metri cubi pentru aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc nu va putea fi exploatat în 2018, ceea ce va duce la majorarea preţurilor cu minim 25%. De aceea, susţine că se impune o modificare de urgenţă a Codului Silvic, în actuala sesiune parlamentară, „pentru a se mai putea salva ceva din prejudiciile produse în anul 2018”.
