Preşedinţia lui Donald Trump a însemnat o perioadă dificilă pentru relaţiile dintre Statele Unite şi Germania, un aliat tradiţional al SUA devenit 'sac de box' al magnatului instalat la Casa Albă. A avut însă dreptate Trump să aleagă lupta şi, dincolo de aceasta, poate o victorie eventuală a democratului Joe Biden să repare daunele produse?, se întreabă agenţia dpa într-un comentariu transmis joi.

Deşi aliaţi apropiaţi, Berlinul şi Washingtonul nu au avut mereu relaţii diplomatice lipsite de asperităţi, aminteşte dpa.

Germania s-a opus vehement războiului din Irak în 2003, iar mult-comentata prietenie dintre cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Barack Obama a fost ea însăşi pusă la încercare de dezvăluirile legate de practici de spionaj în 2017 şi de dezacordul privind felul cum a fost tratat avertizorul public Edward Snowden.

Însă un test anume a pus la încercare ca niciun altul relaţiile dintre cele două state: preşedinţia lui Donald Trump.

Donald Trump a numit Berlinul 'delincvent' pentru că nu respectă ţinta de 2% din PIB pentru cheltuieli militare, la care s-au angajat aliaţii din NATO, a acuzat Germania de ipocrizie din cauza marelui său proiect de infrastructură gazeiferă cu Rusia, iar impunerea de tarife la automobile - un produs major de export pentru Germania - a fost o ameninţare constantă din partea Casei Albe.

'El nu îi vede pe aliaţii noştri ca pe nişte atuuri, ci mai degrabă ca pe o povară, şi a pus în mod deschis întrebarea dacă Uniunea Europeană este mai degrabă un duşman decât un aliat', a explicat Sudha David-Wilp, expert american de politică externă din cadrul German Marschall Fund de la Berlin.

Trump ia la ţintă Germania - cea mai mare economie din UE - parţial pentru că el vede Uniunea drept 'în mod esenţial o extensie a puterii germane', a explicat pentru dpa Nathalie Tocci, director al think-tank-ului IAI de la Roma şi consilier special al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

Vedeta americană de reality-show devenită comandant-şef are o antipatie 'viscerală' faţă de Germania, a fost de părere Tocci.

'La început, cred că Trump a venit cu unele bune intenţii care au atins o coardă sensibilă a electoratului american', a apreciat Sudha David-Wilp, referindu-se la eforturile de a aborda divergenţele legate de împărţirea poverii în NATO şi alte probleme mai vechi.

'Dar acum a ajuns în punctul în care bullying-ul nu a dat rezultate. E precum punctul acela de diminuare a rentabilităţii, în care nu ajută, ci doar dăunează', adaugă ea.

Din acest motiv, mulţi germani speră că Trump va fi înlăturat de la Casa Alba prin votul de la 3 noiembrie şi că actualul său rival, democratul Joe Biden, va începe repararea relaţiilor.

Însă, şi dacă Biden învinge, există o limită în cât de mult pot fi 'peticite' relaţiile.

Într-un interviu recent acordat dpa, ministrul german de externe Heiko Maas a afirmat că 'oricine crede că a avea un democrat la Casa Albă va restabili parteneriatul transatlantic la ceea ce a fost anterior subestimează modificările structurale' petrecute.

Sigmar Gabriel, preşedintele Atlantik-Bruecke (Podul Atlantic) şi fost şef al diplomaţiei germane, este de acord că relaţia Berlin-Washington nu poate reveni la ceea ce era odată.

În primul rând, Europa - şi, prin extensie, Germania - a pierdut din influenţă globală în favoarea Asiei în ultimii 20-30 de ani.

'America este astăzi şi va fi pe termen lung mai puţin europeană şi mai mult pacifică', iar preşedinţia lui Trump nu a făcut decât să ne arate 'o formă exagerată a acestei evoluţii', le-a spus el reporterilor din Asociaţia presei străine în Germania.

Germania a servit oarecum ca un 'sac de box' pentru Trump, purtând povara dispreţului lui pentru ordinea bazată pe reguli, dar sentimentul pare a fi reciproc.

Un sondaj al Pew Research Center publicat luna trecută a relevat că părerea germanilor despre SUA a ajuns sub Trump la cele mai scăzute niveluri, întâlnite doar în 2003, la apogeul tensiunilor legate de invadarea Irakului.

În plus, Trump a ieşit în mod repetat pe primul loc într-o anchetă anuală a grupului de asigurări R+V privind lucrurile de care germanii se tem cel mai mult. Temerile privind stilul său de a face politică au întrecut chiar şi îngrijorările legate de coronavirus în acest an.

Între timp, numărul celor care au emigrat din SUA în Germania este în scădere, coborând sub 10.000 în 2019 pentru prima dată de la reunificarea germană, potrivit Oficiului federal de statistică de la Wiesbaden.

Îngrijorările legate de sănătatea democraţiei americane au atins şi ele o coardă sensibilă în Germania, unde, istoric, Statele Unite se bucurau de prestigiu ca eliberator de război şi apărător al democraţiei.

Sigmar Gabriel admite că SUA şi-au pierdut o parte din strălucirea de simbol al democraţiei, dar ezită să anuleze complet meritele Washingtonului.

'Democraţia americană există de peste 200 de ani; cea germană doar din 1945, şi a trebuit să mergem prin sânge până la genunchi pentru a ajunge acolo', a punctat el.

Gabriel este la rândul lui rezervat în a acorda prea multă importanţă rezultatului alegerilor americane din noiembrie.

El compară dihotomia actuală Trump-Biden cu o vizită la medic: 'Dacă ai probleme cu inima şi ai un doctor căruia nu-i pasă şi nu este deloc interesat, eşti profund dezamăgit. Şi acum vine un alt medic, în acest caz Joe Biden, şi e mai amabil cu tine, e mai prietenos. Dar problemele tale cu inima rămân aceleaşi', concluzionează fostul ministru german.AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii