Alegerile prezidențiale vor putea fi organizate în luna septembrie. Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea USR la legea care a fost adoptată de Parlament în acest sens. Pentru a intra în vigoare, mai este doar un pas: promulgarea de către președintele Klaus Iohannis.
„În esență, Curtea a statuat că legea criticată realizează o redimensionare a intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuție un element fundamental al dreptului electoral”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat marţi proiectul de lege iniţiat de UDMR și modificat de PSD care prevede schimbarea datei alegerilor preşedintelui României. În forma adoptată de Parlament și care va merge la promulgare, alegerile prezidențiale pot fi organizate la începutul lunii septembrie.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat deja că în coaliție s-a discutat ca alegerile prezidențiale să fie organizate în 15 septembrie – primul tur și 29 septembrie – al doilea tur.
Comunicatul integral al Curții Constituționale:
În ședința din data de 20 martie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis, cu unanimitate de voturi:
– A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea art.5 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a statuat că legea criticată realizează o redimensionare a intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuție un element fundamental al dreptului electoral.
Comisia de la Veneția a observat că există trei categorii de sisteme de determinare a stabilirii datei alegerilor [Raport privind stabilirea datei alegerilor, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 22-a reuniune (Veneția, 18 octombrie 2007) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 72-a sesiune plenară (Veneția, 19-20 octombrie 2007)], România făcând parte din cel de-al doilea sistem menționat de aceasta [data alegerilor este stabilită de o autoritate, într-un cadru temporal destul de strict determinat de Constituție sau de legea electorală]. Legea criticată nu schimbă sistemul existent de stabilire a datei alegerilor, ci realizează o modificare de natură temporală în cadrul sistemului pentru care a optat legiuitorul român încă din anul 2004. Plasarea acestei date în ultima parte a mandatului în curs se înscrie în coordonatele democrației constituționale pentru a se asigura succesiunea firească a mandatelor, fără a se afecta caracterul plenar al mandatelor în curs. Între data anunțării alegerilor și data alegerilor există o distanță temporală rezonabilă pentru a permite tuturor factorilor politici interesați să se pregătească pentru competiția electorală.
Comisia de la Veneția [Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002) și Declarația interpretativă privind stabilitatea legii electorale, adoptată de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 15-a reuniune (Veneția, 15 decembrie 2005) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 65-a sesiune plenară (Veneția, 16-17 decembrie 2005)] a stabilit că sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale şi constituirea circumscripțiilor electorale sunt elemente fundamentale ale dreptului electoral și nu pot fi modificate cu mai puțin de 1 an anterior datei alegerilor. Modificarea operată, extinzând intervalul temporal în care pot avea loc alegerile, nu reprezintă o reformă a legislației electorale și nu vizează un element de fond sau de substanță a sistemului electoral.
În consecință, Curtea a constatat că legea criticată respectă exigențele constituționale invocate.
