Alegerile europene din mai 2019 vor fi, probabil, pentru prima dată, un moment în care cetăţenii europeni vor putea decide şi asupra viitorului proiectului european, a declarat Jaume Duch Guillot, purtător de cuvânt al Parlamentului European (PE) şi director general de comunicare, în cadrul unui seminar organizat de instituţie la Strasbourg şi la care principalele idei exprimate au fost consemnate de Agerpres .

Între alegerile din 2019 şi cele din 2014, vor exista multe diferenţe, crede Jaume Duch. "Dacă iei 2014, după cinci ani de criză economică şi monetară, şi îl compari cu 2019, aş spune că este foarte diferit. În 2014 nimeni nu vorbea despre Donald Trump, despre Brexit sau Vladimir Putin, ori dacă vorbeau despre el era într-un context diferit. La fel cu situaţia din Turcia sau cu terorismul. De asemenea, nimeni nu menţiona atunci cuvintele 'fake news'. Sunt multe elemente pe care le considerăm astăzi normale care nu existau sau care nu ocupau niciun spaţiu în urmă cu patru ani şi jumătate", a explicat purtătorul de cuvânt al PE.

Practic, fiecare scrutin european este diferit în funcţie de context, afirmă el. În 2009, alegerile erau importante în primul rând pentru că reprezentau o cale de a alege membrii PE şi, prin ei, de a influenţa procesul decizional. "Voi vota pentru partidul meu şi voi încerca să-l ajut să obţină majoritatea sau să fie influent în Parlament pentru că astfel legile adoptate vor fi mai aproape de ceea ce vreau", a descris el motivaţia probabilă a alegătorilor europeni.

În 2014, alegerile au fost importante pentru că, în premieră, au fost legate de cele pentru alegerea preşedintelui Comisiei Europene, procesul aşa-numit "Spitzenkandidaten".

"De obicei genul acesta de lucruri dacă se întâmplă o dată, se întâmplă şi a doua oară. Aşa că de data asta, chiar dacă auzim voci care spun că nu a fost o experienţă foarte bună, că nu a fost ceva suficient de democratic, va fi foarte dificil să ne întoarcem înapoi la rolul pe care Parlamentul îl avea în urmă cu 5 ani", a spus Jaume Duch.

Plus că, în opinia lui, există deja o diferenţă faţă de modul în care se prezenta situaţia în 2014, când a fost utilizat pentru prima dată acest mod de alegere a preşedintelui Comisiei, blamat de mulţi la momentul respectiv.

"Modul în care politicienii se plasează înainte de alegeri este diferit. Este destul de clar acum că aceste alegeri nu vor fi doar despre a alege oameni, ci şi despre a face nişte alegeri. Aceste alegeri vor fi, probabil, pentru prima dată, un moment în care cetăţenii vor putea decide şi asupra viitorului acestui proiect. Respectiv, dacă vor ca UE să continue, cu mai multă integrare, sau dacă, pentru prima dată, vor exista mai mulţi cetăţeni în spatele membrilor care decid că lucrurile trebuie făcute diferit. Şi când vezi cum politicienii din statele membre încep să ia poziţie asupra alegerilor europene, asta se întâmplă pentru prima dată", a afirmat purtătorul de cuvânt al legislativului comunitar.

O miză mai mare, un scrutin mai popular

El a remarcat că în urmă cu cinci ani era imposibil să vezi prim-miniştri sau politicieni importanţi la nivel naţional vorbind despre alegerile europene cu nouă până la şase luni înainte de scrutin.

"Intrau, poate, în campanie cu două săptămâni înainte de alegeri, încercând să recupereze timpul pierdut pentru partidele lor, dar asta era tot. De data asta este diferit, am putut vedea cum, chiar cu un an înainte, preşedintele Franţei, ministrul de interne italian, prim-ministrul Ungariei iau poziţie nu numai la nivel naţional, ci şi european, şi fac referire la alegerile europene ca la un teren de luptă. Acest scrutin reprezintă locul şi momentul în care va fi tranşată discuţia despre modul în care UE trebuie construită sau, într-un anume fel, distrusă", a subliniat el.

În acelaşi timp, alegerile din mai 2019 par să fie diferite prin prisma faptului că legătura dintre politicile naţionale şi cele europene este mai puternică şi pentru că a devenit clar că nivelul de angajament al politicienilor mai relevanţi şi care au acces mai uşor la media este mai important decât în urmă cu cinci ani.

"Sunt veşti bune, pentru că înseamnă că aceste alegeri vor fi mai populare în rândul cetăţenilor. Poate pentru prima dată mulţi vor înţelege că a face diferenţa între alegerile naţionale şi cele europene este tot mai dificil. Dacă îţi alegi reprezentanţii la nivel naţional, trebuie să-i alegi şi pe cei de la nivel european, pentru că ambii lucrează la aceleaşi lucruri. Dacă eşti interesat de imigraţie, de schimbare climatică, de slujbe şi creştere (economică - n.r.), de politici energetice nu poţi pur şi simplu spune că problema asta este naţională, iar asta este europeană. Toate aceste chestiuni au acum două părţi, una naţională şi una europeană, nu poţi repara una fără a o repara pe cealaltă şi viceversa. De aceea credem că aceste alegeri vor fi mai importante ca oricând", a declarat Duch.

Nu în ultimul rând, procesul "Spitzenkandidaten" s-a consacrat deja şi şefii de stat şi de guvern par să fi ajuns la concluzia că oferă suficientă marjă de negociere, deşi în urmă cu cinci ani era "foarte dificil să găseşti un singur prim-ministru favorabil 'Spitzenkandidaten' ".

"Cinci ani mai târziu situaţia este că am văzut ce s-a întâmplat după alegeri, am văzut că candidatul unuia dintre grupurile politice din PE a devenit preşedinte al Comisiei şi numai doi prim-miniştri s-au abţinut. Unii au fost poate mai fericiţi, alţii mai puţin, dar la fel ar fi şi dacă s-ar folosi altă metodă. Adică dacă se decide cine va fi următorul preşedinte al Comisiei la patru noaptea, pe unul din coridoarele clădirii Consiliului, probabil asta înseamnă că trei sau patru prim-miniştri ajung la un acord şi toţi ceilalţi pur şi simplu acceptă şi asta este tot. Probabil din punctul de vedere al prim-miniştrilor ar fi chiar mai rău", a opinat purtătorul de cuvânt al PE.

Există însă şi o altă noutate care ar putea interveni la următoarele alegeri europene. "Poate prima dată partidele care sunt împotriva UE vor veni cu un candidat. Dacă asculţi ce spun dl (Matteo) Salvini sau dl (Viktor) Orban te-ai putea aştepta ca, la un moment dat, să fie un candidat din această parte. Adică dacă decid să rămână în UE şi să reformeze Uniunea, una dintre căile de a face asta este să obţină preşedinţia Comisiei, cel puţin teoretic", a mai spus Jaume Duch.

Un interes sporit pentru dezbateri?

După ce candidaţii formaţiunilor politice europene la preşedinţia Comisiei vor fi desemnaţi, un proces care se anticipează că se va produce mai rapid decât în urmă cu 5 ani, ei urmează să se confrunte în mai multe dezbateri televizate. Totuşi, cât de urmărite vor fi acestea, în contextul în care în 2014 ele nu au făcut deloc recorduri de audienţă, iar candidatul ales în cele din urmă, Jean-Claude Juncker, nu a fost creditat cu cea mai bună prestaţie în timpul dezbaterilor?

Purtătorul de cuvânt al PE este însă optimist din acest punct de vedere şi spune că procesul în cauză va fi diferit faţă de 2014.

"Dezbaterile din 2014 au fost utile nu numai pentru că au fost urmărite de 'x' milioane de oameni. În unele ţări nici nu au fost transmise. A fost pentru prima dată, şi multe ţări nu au acceptat ideea aceasta. Dar ce a fost interesant este că faptul că dezbaterile care au avut loc a făcut procesul 'Spitzenkandidaten' mai credibil", a afirmat Jaume Duch.

"Ceea ce este diferit este faptul că în 2014 candidaţii au apărut în ultimul moment. Dl Juncker a fost ales candidat al PPE pe 1 martie şi alţi candidaţi au apărut în ultimele săptămâni, deci intervalul pentru organizarea de dezbateri a fost destul de îngust. De data asta, în opinia mea, înainte de Crăciun vom avea probabil cei trei-patru candidaţi principali şi ei, odată aleşi, vor începe campania. Ei vor fi primii interesaţi să ia parte la dezbateri, pentru că vor avea o perioadă de cinci luni să încerce să facă campanie în 27 de state membre şi probabil vor fi mai mult decât fericiţi să fie invitaţi de televiziuni", a apreciat el.

Potrivit sursei citate, PE a ajuns deja la o înţelegere cu EBU pentru a organiza în comun acelaşi tip de dezbatere care a avut loc la Parlamentul European în urmă cu cinci ani. "Probabil se va desfăşura în ultimele zece zile de dinainte de alegeri, să sperăm cu toţi candidaţii. Va exista cu siguranţă această dezbatere, vor fi probabil şi alte dezbateri. Am fost contactaţi de destul de multe media. Pot să vă spun că sunt mult mai multe oferte pentru a organiza dezbateri acum decât în urmă cu cinci ani", a mai spus Jaume Duch.

Percepţie mai bună, prezenţă mai mare?

Totuşi, care este percepţia cetăţenilor UE asupra blocului comunitar, la peste patru ani de la alegerile din 2014, când s-a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot din istorie pentru alegerile europene (42,6%), şi cu opt luni înainte de scrutinul din 23-26 mai 2019?

Surprinzător sau nu, sprijinul pentru UE este la cote mai bune decât în urmă cu doi ani, iar anumite aspecte se prezintă mai bine decât în urmă cu un deceniu sau chiar trei, afirmă şeful Unităţii de monitorizare a opiniei publice din PE, Philipp Schulmeister, prezent şi el la seminarul organizat de Parlamentul European pe 11 septembrie.

Potrivit unui Eurobarometru ale cărui rezultate au fost prezentate cu acest prilej, la sondajul din aprilie, efectuat pe un eşantion de 27.600 de persoane, s-a putut constata cel mai mare sprijin pentru calitatatea de membru al UE în toate cele 28 de state membre de peste un deceniu. "Am început să măsurăm acest indicator în 2007 şi nu am mai avut un rezultat atât de mare, respectiv ca 60% dintre cetăţeni să perceapă calitatea de membru al UE drept un lucru bun", a spus Philipp Schulmeister.

De asemenea, la fel de suprinzător poate, 67% dintre cetăţenii UE au răspuns la interviuri că ţara lor a beneficiat de pe urma calităţii de membru al UE. "Este cel mai bun rezultat pe care îl avem de 35 de ani, este vorba despre 1983", a afirmat Schulmeister.

În România, 23% dintre respondenţi au spus că ţara nu a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE (media UE), în scădere cu 7% faţă de 2017, iar 71% au răspuns că ţara a beneficiat de pe urma intrării în blocul comunitar, în creştere cu 10 procente.

Potrivit Eurobarometrului, aproape o treime dintre respondenţi cunosc deja data viitoarelor alegeri europene, 50% fiind interesaţi de ele. Procesul "Spitzenkandidaten" este perceput ca o evoluţie bună pentru democraţia europeană, aproape jumătate dintre respondenţi afirmând că probabil vor merge la vot datorită lui. În acelaşi timp, aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE vor ca procesul de alegere a preşedintelui Comisiei să fie însoţit de o dezbatere reală privind chestiunile europene şi viitorul UE.

Întrebaţi ce chestiuni ar vrea să vadă dezbătute în campania pentru alegerile europene, aproape jumătate dintre europeni (49%) au menţionat lupta împotriva terorismului (49%) ca subiect prioritar, urmat de şomajul în rândul tinerilor (48%), imigraţie (45%) şi economie şi creştere (42%). "Avem mereu cele două aspecte ale securităţii şi bunăstării economice, două zone de politici majore care sunt importante pentru cetăţenii europeni", a subliniat şeful Unităţii de monitorizare a opiniei publice din PE.

În cadrul Eurobarometrului, oamenii au fost întrebaţi dacă, în opinia lor, acţiunea UE este eficientă sau nu într-un număr de 15 domenii. "Ceea ce putem vedea este o creştere semnificativă a proporţiei cetăţenilor care spun că UE se descurcă mult mai bine decât în urmă cu doi ani. La capitolul imigraţie, în 2016 19% spuneau că acţiunea e adecvată, acum 26% afirmă asta. Aprecierea pentru combatarea şomajului era la 23% în 2016, acum media UE este 29%; la protecţia frontierelor externe era la 26% în 2016, iar acum este la 35%. Deci în aceste zone s-au înregistrat cele mai mari creşteri de proporţii în ultimii doi ani", a afirmat el.

"Partea proastă este că 35% din oameni spun că acţiunea UE este adecvată în prezent. Ce spun ceilalţi? Ei spun că este insuficientă. Există şase zone unde o relativă majoritate de cetăţeni ai UE spun că acţiunea UE este mai degrabă adecvată decât insuficientă", a adăugat Schulmeister.

Cele şase domenii sunt egalitatea de tratament între bărbaţi şi femei, aprovizionarea şi securitatea energetică, politica industrială, politica externă, politica economică şi agricultura. În alte nouă nouă domenii, precum imigraţie, şomaj, terorism, protecţia frontierelor externe sau mediu, majoritatea cetăţenilor UE spun că acţiunea este insuficientă.

Nu în ultimul rând, domeniile în care trei sferturi sau mai mult dintre cetăţenii europeni vor mai multă intervenţie din partea UE în viitor sunt terorismul (77%), şomajul (76%) şi protecţia mediului (75%), cu schimbări nesemnificative în ultimii doi ani.

"Trenul naţionalismului a plecat de mult"

În mod evident, având în vedere absenteismul masiv, una dintre întrebările care revine tot timpul pe buzele oamenilor când vine vorba despre votul la alegerile europene este ce face Parlamentul European pentru simplii cetăţeni? Cecilia Wikstrom, membră a grupului ALDE din cadrul PE, preşedintă a Comisiei de petiţii şi a Conferinţei preşedinţilor de comisii din legislativul comunitar, a încercat să răspundă la această întrebare atât la nivel macro, cât şi la nivel micro.

"Cele mai multe dintre realizările UE trec neobservate, dar ne afectează pe toţi. Suntem cu toţii clienţi, vrem să fim online peste tot şi să avem mereu cu noi conţinut digital. De vara trecută nu trebuie să ne mai facem griji cu cheltuielile de roaming. A mai avut cineva, ca şi mine în urmă cu câţiva ani, o factură de câteva mii de euro? Asta nu mai este o problemă. Cred că pentru cetăţenii UE este o chestiune-cheie. Din decembrie acest an comercianţii nu mai pot cere preţuri diferite când vând bunuri online în funcţie de ţara clientului. UE a pus capăt blocării geografice. Este ceva care nu este foarte cunoscut, dar este important", a subliniat eurodeputata suedeză.

În acelaşi timp, ea a dat ca exemplu de acţiune concertată în cadrul UE care nu poate fi niciodată egalată de demersuri naţionale combaterea rezistenţei la antibiotice.

"25.000 de oameni mor anual din cauza rezistenţei la antibiotice. Iar asta cercetătorii spun că poate fi pandemia următorilor ani. Pe termen lung, rezistenţa antimicrobiană poate provoca mai multe victime decât cancerul astăzi. Iar asta trebuie să analizăm. Este un lucru accelerat de consumul inadecvat sau consumul excesiv de antibiotice în medicina umană dar şi în tratamentul animalelor. De aceea PE şi Consiliul au adoptat noi reguli UE pentru a limita uzul de antibiotice în zootehnie", a afirmat Cecilia Wikstrom.

Eurodeputata a reamintit că executivul comunitar a propus investirea, până în 2027, a 7,7 miliarde de euro în sănătate şi cercetare medicală şi a dat asigurări că PE lucrează la un nou program pentru cercetare şi inovare care îşi propune să crească această sumă şi mai mult. "Spuneţi-mi măcar o ţară europeană care ar putea face asta singură. Pur şi simplu nici nu ne putem imagina aşa ceva. Deci UE îşi asumă o mare responsabilitate în combaterea rezistenţei la antibiotice", a spus ea.

În acelaşi timp, eurodeputata din grupul ALDE a vorbit şi despre viitoarele provocări ale agendei europene, precum adoptarea unui cadru legal pentru robotică şi inteligenţa artificială. "Sunt deja parte a vieţii noastre şi ne pot ajuta la provocări precum combaterea schimbării climatice, combaterea ameninţărilor cibernetice, depistarea sau tratarea bolilor. În februarie anul trecut, PE a luat iniţiativa de a legifera pentru IA şi robotică, iar Comisia a lansat în aprilie acest an o strategie în domeniu şi urmează să anunţe propuneri legislative", a prezentat eurodeputata stadiul legislativ.

Cu acelaşi prilej, Cecilia Wikstrom a vorbit despre pericolul naţionalismului, tot mai pronunţat în perspectiva alegerilor europene din 2019.

"Tot mai mulţi încearcă să ne facă să credem că răspunsurile pot fi găsite întorcând spatele UE şi căutând refugiu în naţionalism şi izolare. Eu cred că asta nu este o soluţie. Trenul naţionalismului a plecat de mult şi sunteţi singuri pe peron. Dacă sunteţi singuri, nu sunteţi puternici. Împreună putem fi puternici. Peste 70 de noi partide şi alianţe politice au apărut în statele UE din 2013. Multe dintre ele fac campanie împotriva establishment-ului pro-european, sugerând că UE trebuie dizolvată. Pentru mine este clar ca cristalul. Trăim într-o lume globalizată şi niciun stat membru nu-şi poate rezolva problemele de unul singur", a subliniat Wikstrom.

Întrebată de jurnalişti, eurodeputata suedeză a afirmat că va candida pentru un nou mandat în PE, al treilea. "Voi candida în 2019 şi regret faptul că nu avem liste transnaţionale pentru că mi-ar plăcea să fiu aleasă în Grecia, Cipru, Belgia, unde trăiesc, şi Suedia, unde de asemenea trăiesc", a mai afirmat ea.

"Încarcă UE"

"Recharge the EU" este unul dintre sloganurile care apar în posterele Eurolab, în care sunt prezentate procentele în scădere ale prezenţei la votul din cadrul alegerilor UE, până la cel de sub 43% din 2014. Eurolab este un proiect pus la punct de un grup de 50 de artişti şi experţi în comunicare din toată Europa care îşi propune să exploreze noi forme de a comunica ce înseamnă de fapt UE, în perspectiva alegerilor europene din 2019.

Stephan Petermann, un arhitect olandez din cadrul Biroului pentru arhitectură metropolitană şi unul dintre cei trei iniţiatori ai proiectului, a prezentat în cadrul seminarului de la Strasbourg rezultatele a numeroase ateliere şi sesiuni de interviuri organizate în scopul de a aduna idei care să facă din UE o realitate mult mai apropiată de inimile şi minţile cetăţenilor din statele membre. În total, în urma acestor ateliere au fost înainte peste 420 de propuneri din 43 de ţări.

Eurolab va lucra la aceste propuneri şi va realiza un site pe care să figureze cele mai inspirate dintre ele, urmând să lanseze o campanie cu câteva luni înainte de alegerile europene. Potrivit lui Stephan Petermann, nu există idei prea neconformiste, prea provocatoare sau prea naive pentru scopul pe care şi l-a propus Eurolab.

Printre altele, după cum a afirmat Petermann, Eurolab s-a aflat în spatele mesajului ("No man is an island. No country by itself" - n.r.) purtat pe tricouri de celebrităţi precum Daniel Craig şi Vivienne Westwood în cadrul campaniei din Marea Britanie pentru rămânarea în UE de dinainte de referendum.

Multe dintre sloganele pentru postere ale Eurolab se doresc a fi realizate în acelaşi stil, cum este cazul cu "Copiii voştri se bazează pe asta, voi doar trebuie să votaţi pentru ea" sau "Reîncarcă UE". La fel, scurte videoclipuri, animaţii şi postere prezintă, pe rând, UE ca o aventură, ca o familie sau ca locul în care sunt protejate mii de specii de animale şi plante. Nu în ultimul rând, Eurolab a dezvoltat şi ideea unui clip în care tineri din ţările UE cântă în limbile lor versurile unei celebre melodii a starului pop Justin Bieber.

Evident, multe dintre ideile dezvoltate de Eurolab par să se adreseze în principal tinerilor, fapt deloc surprinzător în condiţiile în care în Slovacia, de exemplu, doar 5% dintre tineri au votat în 2014 la alegerile europene. Totuşi, proiectele colectivului din spatele Eurolab sunt încă în plină dezvoltare şi nicio idee care le poate "vorbi" europenilor nu este exclusă.

"Vrem să folosim aceste luni pentru a aduce aceste propuneri într-o formă bună şi apoi să contactăm media care vor să folosească acest conţinut pentru difuzare. Vom avea şi câteva evenimente, workshop-uri, cu regizori sau alţi oameni din lumea artistică, pentru a genera produse de bună calitate în următoarele luni. Până la alegeri vom creşte viteza şi ne vom asigura că vom avea conţinuturi interesante şi atrăgătoare", a spus Stephan Petermann despre planurile de viitor ale Eurolab.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Distribuie Distribuie Comentarii