Impactul alegerilor din SUA asupra războiului din Ucraina va fi unul „de nuanță, dar nu de fond”, spune analistul politic Valentin Naumescu. El explică în ce măsură este influența conflictul armat de perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

Profesorul de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca specializat în relații internaționale, Valentin Naumescu a vorbit cu „Adevărul” despre efectele alegerilor din SUA. Expertul a susținut că republicanii au obținut un rezultat mult mai slab comparativ cu așteptările, ceea ce îi pune probleme lui Trump în planul său de a reveni la Casa Albă.

Sprijinul SUA pentru războiul din Ucraina nu va fi afectat de rezultatul alegerilor. „Și republicanii au aceeași poziție de sprijinire a Ucrainei”, spune Naumescu. El crede că o eventuală revenire a lui Trump la Casa Albă este o perspectivă îndepărtată și, chiar dacă va fi ales din nou președinte al SUA, Trump nu va putea lua decizii în mod discreționar.

Semi-eșec al republicanilor

ADEVĂRUL: Republicanii s-au așteptat la o mare victorie la aceste alegeri. Ce constatăm până în momentul de față (interviul a fost luat miercuri seara, 10 noiembrie - n.r.)?

VALENTIN NAUMESCU: Este, categoric, un semi-eșec al republicanilor raportat la așteptările pe care le-au avut înainte de alegerile intermediare. Mă refer la așteptările partidului și ale lui Donald Trump care viza să-și anunțe candidatura la alegerile prezidențiale în lumina unei mari victorii a republicanilor, pe care să și-o asume ca fiind meritul lui personal.

La această oră vedem că, într-adevăr, republicanii vor lua majoritatea în Camera Reprezentanților, victoria este însă mai mică compartiv cu ceea ce se preconiza. Se pare că vor controla camera inferioară a Congresului și vor fi necesare negocieri între democrați și republicani pentru trecerea proiectelor de lege, mai ales în ceea ce privește legislația economică, deoarece Camera Reprezentanțior are rol dominant pe legislația economică și socială.

Obiectivul de a prelua controlul și asupra Senatului, la ora la care vorbim, pare greu de îndeplinit. Din câte observ eu acum, mai sunt patru mandate care nu au fost încă câștigate și sunt șanse mari să se revină la formula de 50 - 50, care înseamnă menținerea controlului democraților asupra Senatului, având în vedere avantajul votului de aur al vicepreședintei Kamala Harris, care este președinta Senatului. Asta ar însemna ratarea obiectivului republicanilor de a obține controlul ambelor camere ale Congresului.

Chiar și victoria de la Camera Reprezentanților e mai mică și deloc strălucitoare raportat la așteptări.

- Cum se explică acest semi-eșec?

Pe de o parte, implicarea lui Trump în aceste alegeri nu cred că a adus mari beneficii republicanilor, dimpotrivă cred că o parte a electoratului republican moderat a preferat să stea acasă, puși în fața perspectivei de revenire a lui Trump în postura de candidat oficial al partidului la scrutinul prezidențial din 2024. În pofida a ceea ce-și imagina Trump, contribuția lui a fost mai degrabă negativă pentru Partidul Republican.

O a doua explicație e legată de scandalul de la Curtea Supremă de Justiție legat de dreptul la avort, decizia controversată venind pe fondul schimbării majorității la Curtea Supremă prin numirea judecătorilor cu orientare politică republicană de către Trump pe final de mandat. Aceasta a fost o lovitură care a afectat mult imaginea și credibilitatea republicanilor în ochii societății americane, cel puțin în rândul electoratului moderat.

Acestea sunt cele două motive care au scăzut forța republicanilor.

Dincolo, în tabăra democraților, am avut o surprinzătoare, dar salutară, intrare în arenă a fostului președinte Barack Obama, care se pare că încă beneficiază de un grad de simpatie populară printre alegătorii democrați și a reușit să mobilizeze un surplus de votanți în tabăra democrată.

Impactul asupra războiului din Ucraina, „de nuanță, nu de fond”

- Ce impact vor avea aceste rezultate asupra războiului din Ucraina?

Din fericire, sprijinul politic, militar și financiar pentru Ucraina a fost bipartizan. Nu mă aștept la o răsturnare dramatică a poziției SUA în acest război. Și republicanii au aceeași poziție de sprijinire a Ucrainei. Sigur că republicanii vor dori să transmită alegătorilor lor semnalul că majoritatea pe care au obținut-o, cel puțin în Camera Reprezentanților, se simte și are un efect. Deci mă aștept ca cel puțin din rațiuni de imagine, republicanii să aibă niște pretenții, niște cerințe de la administrația Biden, care să nu modifice principiul în sine al susținerii Ucrainei, cât cerințe legate de utilizarea fondurilor, de justificarea cheltuielilor făcute, eventual de o limitare dacă va fi cazul. Chestiuni de nuanță, aș spune, nu de fond.

- Care au fost principalele motive de nemulțumire ale societății americane? A fost sprijinul SUA pentru Ucraina un factor important în decizia alegătorilor?

Vorbim despre motive economice, de inflație, creșterea facturilor la energie. Nu sunt alte motive pentru care administrația Biden a fost penalizată. Dacă ne uităm atent, starea economiei americane este bună. Economia americană nu a intrat în recesiune, au fost aproximativ 2 milioane de joburi nou create în ultimii ani. A fost și o creștere a bursei. Nu se poate spune că este o situație economică dezastruoasă, dimpotrivă. E adevărat că în aceste ultime luni de război există o inflație, o creștere a prețurilor peste tot în lume și există temeri că economiile SUA și ale țărilor occidentale ar putea intra anul viitor în recesiune.

„Tema războiului din Ucraina a contat foarte puțin în alegeri”

- Cum este perceput de alegătorii din SUA sprijinul țării pentru Ucraina?

Din discuțiile pe care le-am avut eu în rețeaua de colaboratori din zona academică americană, ceea ce mi se spune este că la alegeri, tema războiului din Ucraina a contat foarte puțin. S-a discutat puțin în dezbaterile electorale, deoarece nu e o temă prioritară pentru societatea americană. Această temă vine mult în urma temei ecoomice, care e prioritară. Americanul de rând nu discută toată ziua despre războiul din Ucraina, așa cum o facem noi în Europa, și e firesc s-o facem deoarece războiul este la ușa noastră. În schimb, în SUA, există un lobby puternic pentru sprijinirea Ucrainei din partea activiștilor ce reprezintă comunitatea ucraineană, care este foarte numeroasă în SUA și Canada.

- Ce efect credeți că ar avea asupra războiului din Ucraina revenirea lui Trump la Casa Albă? Va fi schimbată radical poziția SUA?

Perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă este destul de îndepărtată. Chiar dacă asumăm această variantă teoretică a revenirii lui Trump la Casa Alba, ea nu se va produce înainte de ianuarie 2025. Mai sunt mai bine de 2 ani până când chiar și o asemenea variantă teoretică ar putea deveni realitate.

Așa cum bine ați observat, SUA, în ceea ce privește puterea exectivă, au un proces decizional care doar în aparență este unipersonal și întreaga putere decizională este în mâinile președintelui. În realitate, există o țesătură instituțională foarte puternică și stabilă, cu instituții foarte performante și foarte profesioniste și care știu în orice moment și în orice condiții vitrege să-și facă datoria.

Așa s-a întâmplat și în mandatul lui Donald Trump 2016 – 2020, în care multe dintre pornirile lui aventuriste, să spunem așa, au fost înfrânate de cei din jurul lui, generali de armată, servicii de intelligence, consilieri de strategie și, până la urmă, nu a făcut nici pe departe tot ceea ce a zis că va face. Acestea sunt motivele pentru care deocamdată nu aș vorbi extrem de îngrijorat despre această perspectivă.

Pe de altă parte, e important să observăm ceea ce spun analiștii americani despre aceste alegeri, care s-ar putea să-i sufle vânt în pânze guvernatorului republican al Floridei, Ron DeSantis, care ar putea candida la prezidențiale. Sunt analiști care spun că ar avea o șansă mai mare, acum că implicarea lui Trump nu a ajutat deloc Partidul Republican la alegerile de la jumătatea mandatului.

„Doi trumpiști pentru Casa Albă”

- Ce știm despre opțiunile lui DeSantis?

DeSantis este și el un conservator, preia multe din ideile lui Trump și cum foarte bine se spune în presa americană, este vorba de un „trumpism fără Trump”. Sigur, el încearcă să-l concureze pe Trump pe acel segment electoral și anumite idei sunt radicale, ultraconservatoare, dar nu este Trump - și să sperăm că în eventualitatea în care ar fi desemnat de către Partidul Republican și l-ar învinge pe Trump în alegerile primare, ar fi un alt tip de candidat, poate că nu ar fi atât de respingător ca Donald Trump. Deci, dacă vorbim despre prespectiva revenirii lui Trump la Casa Albă trebuie să luăm în considerare și acest aspect, chiar dacă Trump are, în continuare, prima șansă.

- Avem astfel doi „trumpiști” care se luptă pentru candidatura republicanilor la Casa Albă?

Din păcate asta e realitatea, republicanii au de ales între doi „trumpiști”. Sper că va câștiga „trumpismul fără Trump” în speranța că va fi mai frecventabil față de versiunea originală. Asta ține de o anumită criză politică a partidelor americane. Partidele mari americane sunt într-o criză de soluții profundă. Nu pot ieși din acest cerc vicios și nu pot genera soluții credibile la nivelul unor oameni de o vârstă, să spunem, rezonabilă pentru viața publică și pentru o funcție atât de intensă precum cea de președinte al SUA.

E straniu că s-a intrat în această capcană a gerontocrației americane în care, să ne gândim, că dacă va fi candidatul Partidului Democrat, Joe Biden va avea 82 de ani la momentul alegerilor. E totuși extrem de riscant să ai într-o poziție cu o asemenea încărcătură executivă un om cu o asemenea vârstă. Nu pot să cred că la nivelul unor partide atât de mari nu se găsesc candidați de 50-60 de ani care să fie în deplinătatea capacităților lor de exercitare a funcției de președinte. Practic, acum asistăm la scenariul reluării competiției dintre Biden și Trump din 2020.

- Schimbă în vreun fel aceste rezultate ale alegerilor relația SUA cu România?

Nu, nu vom avea schimbări. Trebuie să spunem foarte clar, România în general, diplomația din România și alte instituții cu atribuții specifice, și-au dezvoltat în ultimii 15-20 de ani relații foarte bune și în lumea republicanilor și în cea a democraților. Amintiți-vă că în perioada mandatului lui Trump, relațiile SUA cu România erau foarte bune. Trump a decis creșterea prezenței militare americane în România. Nu m-aș aștepta ca parteneriatul strategic să aibă de suferit dacă s-ar produce alternanța la putere în SUA. Relațiile republicanilor cu România sunt foarte bune.

Cine este Valentin Naumescu

Valentin Naumescu este profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, preşedintele think-tankului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană şi expert independent al Comisiei Europene în domeniul relaţii internaţionale. Printre domeniile sale de interes ştiinţific enumerăm politica globală şi regională şi schimbările din sistemul relaţiilor internaţionale; politica externă şi diplomaţia; vecinătatea Estică a Uniunii Europene; sisteme politice comparate.