Zeci de milioane de alegători sunt așteptați azi la secțiile de vot din Statele Unite, ei alăturându-se astfel celor aproape 100 de milioane de americani care au votat deja fie în persoană, fie prin corespondență în cadrul alegerilor generale și prezidențiale din 2020. Cele mai multe dintre sondaje dau ca foarte probabilă victoria lui Joe Biden la Casa Albă și a democraților în Congres, șansele președintelui Donald Trump și ale republicanilor de a menține actualul status quo politic de la Washington fiind considerate limitate.

Analiștii se așteaptă ca, indiferent de rezultatul final al scrutinului din 3 noiembrie, tensiunile din societatea americană să continue, amplificate de pandemia de coronavirus, dificultățile economice și protestele rasiale. Campania electorală din acest an a fost una dintre cele mai disputate și controversate din SUA din ultimele decenii.

Alegerile în cifre

• Scrutinul general și prezidențial în SUA are loc marți, 3 noiembrie
• Numărul total al americanilor care au vârstă legală pentru a vota este în acest an de 255.200.373 de persoane
• Până luni seara, votaseră 96.235.685 de americani, între care 35.333.768 la secțiile de vot și 60.901.917 prin corespondență
• Americanii au început să voteze încă de la mijlocul lunii septembrie, când alegătorii din Minnesota, Virginia, Dakota de Sud și Wyoming au putut să își exprime opțiunile electorale
• Americanii își vor alege președintele pentru următorii patru ani, precum și toți cei 435 de reprezentanți în camera inferioară a legislativului și 35 din cei 100 de senatori (cel de-al 117 Congres va fi inaugurat în ianuarie 2021)
• Alegătorii vor vota, de asemenea, pentru postul de guvernator în 13 state și teritorii, precum și în numeroase alte alegeri municipale și la nivelul unor state
• Cele mai importante subiecte în aceste alegeri au fost pandemia de coronavirus, economia, asistența medicală, echitatea rasială și avortul
• Analiștii anticipează că scrutinul va fi martorul unui „val/tsunami albastru” (culoarea Partidului Democrat), care va face ca ambele camere ale Congresului să fie dominate de democrați, cu efecte semnificative pentru viitoarea administrație de la Casa Albă
• Principalii candidații la mandatul de președinte al SUA sunt actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, și fostul vicepreședinte democrat, Joe Biden
• Alți peste 1.200 de candidați s-au înscris în cursa pentru fotoliul de președinte, inclusiv Jo Jorgensen de la Partidul Libertarian și Howie Hawkins de la Partidul Verde, însă șansele lor de câștig sunt practic nule
• Ca să obțină mandatul de președinte, un candidat trebuie să își adjudece 270 de voturi electorale din totalul de 538
• Câștigătorul votului popular ar putea să nu fie cel care va ajunge președinte (așa cum s-a întâmplat cu Hillary Clinton în 2016)
• Dacă niciun candidat nu obține majoritatea votului electoral, atunci Camera Reprezentanților va organiza alegeri contingente pentru a determina câștigătorul
• Joe Biden a devenit oficial candidatul Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din această toamnă în cadrul Convenției Naționale a partidului din luna august. În linii mari, programul său prevede crearea de noi oportunități economice pentru angajații americani, restabilirea protecției mediului și a drepturilor de sănătate, precum și refacerea alianțelor internaționale ale SUA
• Donald Trump a acceptat renominalizarea formațiunii sale în timpul Convenției Naționale a republicanilor desfășurată tot în august. Programul său pentru realegerea în fruntea Statelor Unite include refacerea cât mai rapidă a economiei afectate de restricțiile anti-coronavirus, stimularea locurilor de muncă, protejarea intereselor comerciale ale SUA și continuarea poziției dure în chestiunea imigrației, în special a celei ilegale
• Democrații ar putea să recâștige controlul Senatului de la Washington în urma alegerilor dacă vor reuși să preia trei mandate deținute în prezent de republicani, iar Biden va deveni președintele Statelor Unite
• Mandatele celor aleși în Senat în acest scrutin vor dura șase ani (ei fac parte din categorie numită Senate Class II)
• Prognozele indică că majoritatea democrată din Camera Reprezentanților se va extinde cu câteva mandate
• Două state, Georgia și Arizona, organizează alegeri speciale pentru Senat, câștigătorii urmând să îndeplinească mandate cu durata de doi ani (Senate Class III)
• De asemenea, vor fi aleși cei șase delegați fără drept de vot din Congres ce reprezintă Districtul Columbia și teritoriile SUA care sunt locuite permanent
• Americanii vor alege marți și guvernatorii în 11 state și două teritorii
• Alegeri vor avea loc și în 86 din cele 99 de camere legislative ale statelor americane. La nivel național, vor avea loc alegeri pentru 5.876 din cele 7.383 de locuri legislative
• 82 de locuri în Curțile Supreme din 35 de state sunt scoase si ele la bătaie marți
• Teritoriile Samoa Americană și Puerto Rico organizează alegeri legislative și guvernamentale, în timp ce Guam, Insulele Mariane de Nord și Insulele Virgine Americane organizează alegeri legislative
• Pe lângă câteva alegeri tribale (organizate de guvernele tribale din diferite regiuni) , americanii sunt chemați să aleagă primarii în Baltimore, Baton Rouge, Corpus Christi, El Paso, Honolulu, Miami-Dade County, Phoenix, Portland, Richmond, San Diego, Virginia Beach și în alte câteva orașe importante
• Americanii vor vota și în cadrul a numeroase referendumuri, între care legalizarea marijuanei recreaționale (Arizona, Montana), problema statalității teritoriului (Puerto Rico), un nou steag al statului (Mississippi), permiterea de pariuri sportive (Maryland), eliminarea expresiei „and Providence Plantations” din numele oficial al statului (Rhode Island) etc.
• Costul total al alegerilor din 2020 va ajunge la aproape 14 miliarde de dolari, ceea ce le va face cele mai costisitoare din istorie și de două ori mai scumpe decât scrutinul din 2016, susține  Center for Responsive Politics .
• Analiștii estimează că scrutinul din acest an va înregistra o participare-record și nu este exclus să se bifeze cel mai mare număr de votanți din ultimul secol. Comentatorii afirmă că numărul mare de americani care au votat deja reprezintă un semn al interesului enorm în lupta electorală dintre republicanul Trump și democratul Biden, precum și al dorinței americanilor de a-și reduce riscul expunerii la coronavirus. Multe state americane au extins perioada de vot anticipat și cea în care sunt acceptate voturile prin corespondență înainte de Election Day, ca o modalitate mai sigură de a vota în timpul pandemiei.

Cursa pentru Casa Albă

Președintele republican Donald Trump încearcă să câștige un nou mandat în fața rivalului său democrat, Joe Biden. Trump a fost ales președinte în urma scrutinului din noiembrie 2016, când a reușit să dea peste cap majoritatea sondajelor de opinie și să o învinga pe democrata Hillary Clinton, câștigând 304 voturi electorale față de doar 227 de voturi pentru rivala sa.

După cum arată cele mai recente  sondaje de opinie , liderul de la Casa Albă are o misiune extrem de dificilă de a rămâne la Casa Albă, el fiind creditat în prezent cu șansa a doua. Vicepreședintele său este Mike Pence.

Printre puținii care afirmă că Trump va câștiga din nou se numără Robert Cahaly, care este realizatorul-șef de sondaj de opinie la Trafalgar Group și unul dintre puținii analiști care au prezis victoria lui Trump în fața lui Clinton în urmă cu patru ani. Acesta a declarat recent că este probabil că republicanul să fie reales în funcția de președinte la Statelor Unite. „Îl văd pe președinte câștigând cu un număr minim de peste 270 de voturi electorale și, eventual, urcând semnificativ mai sus ținând cont de cât de mare este acest subteran,” a afirmat Cahaly, vorbind de „alegătorii secreți” care îl susțin pe republican.

În acest moment, nimic nu pare că îi iese liderului republican, care e copleșit de o avalanșă de știri negative. Cu o presă care îl critică permanent și cu un climat politic tensionat, Trump pare că va pierde în mod lamentabil cursa pentru Casa Albă. Dacă ultimii cinci ani ne-au învățat însă ceva, a fost să nu mai luăm nimic ca sigur 100%. Mai ales când vine vorba de Trump, un expert în supraviețuire politică, care a reușit să treacă cu bine peste multiple scandaluri și să cadă mereu în picioare.

Spre deosebire de Biden, văzut ca un personaj discret și decent, Trump este întruchiparea „animalului politic” care rezistă oricărui atac și revine mereu mai puternic și mai periculos. E un talent demn de Machiavelli pe care democrații nu par să-l fi înțeles nici acum la adevarata lui valoare.

În acest context, să nu neglijăm nici baza sa electorală. Trump are un nucleu solid, de votanți fideli, care nu îl vor părăsi niciodată. Republicanii vorbesc constant de această „majoritate tăcută,” care este ignorată de sondajele de opinie, tratată cu aroganță de democrați și ridiculizată de presa de stânga. Ea a decis alegerile trecute. Ar putea să fie un factor decisiv și în scrutinul din acest an.

Joe Biden se află la a treia încercare de a obține funcția de președinte, el nereușind să obțină nominalizarea democraților pentru Casa Albă în 1988 și 2008, când a atras puțin sprijin în fiecare an. După ce a condus constant în sondajele de opinie în ultimele luni, democratul ar trebui să se impună în fața lui Trump și să câștige Casa Albă la scor. Comentatorii cred că  dacă Biden va pierde aceste alegeri, singurul vinovat este doar el , deoarece victoria îi este la îndemână acum mai mult ca niciodată.

Dacă Biden câștigă și este inaugurat în ianuarie 2021, el va deveni cel de-al 46-lea președinte al Americii și cel mai bătrân din istoria țării (78 de ani). Trump a avut 70 de ani când a ajuns la Casa Albă. Partenera lui Biden în cursa pentru Casa Albă este Kamala Harris, o avocată de culoare în vârstă de 55 de ani, cu origini indiene și jamaicane. Alegerea lui Harris respectă fidel portretul vicepreședintelui pe care Biden a mărturisit în repetate rânduri că și-l dorește alături la alegerile prezidențiale: o femeie de culoare, care ar atrage voturile cruciale ale comunității afro-americane și ale altor minorități, precum și al femeilor, grupuri demografice ce pot decide soarta scrutinului. Harris, care s-a înscris în cursa pentru alegerile primare ale democraților din iarna trecută, a abandonat competiția încă dinainte de desfășurarea primului scrutin.

Trump și Biden nu sunt însă singurii candidați aflați în cursa pentru fotoliul de la Casa Albă. Până la 9 octombrie, 1.216 candidați și-au depus la Comisia Electorală Federală (FEC) actele necesare pentru a candida la funcția de președinte. Lista tuturor candidaților pentru Casa Albă îi include și pe cei aproape 30 de democrați care au luat parte la cursa internă din partid, precum și pe republicanii care au încercat să obțină nominalizarea formațiunii lor în detrimentul lui Trump. Rapperul Kanye West, un veteran al războiului din Vietnam ce reprezintă Partidul Libertarian sau un fost actor care a devenit miliardar investind în criptomonede se numără printre cei care-și încearcă șansele în fața candidaților ce aparțin celor două tabere politice tradiționale din Statele Unite, democrații și republicanii.

Analiștii americani susțin că scrutinul prezidențial va fi decis de alegătorii din câteva state considerate swing, acolo unde populația este divizată politic. Nici republicanul Trump, nici democratul Biden nu beneficiază de susținerea majorității votanților din aceste state, iar avantajul electoral poate depinde de doar câteva mii de voturi. Într-un context politic și social extrem de tensionat, comentatorii cred că rezultatul final al cursei pentru Casa Albă va depinde de ceea ce se va întâmpla în următoarele opt state: Arizona, Carolina de Nord, Florida, Georgia, Michigan, Minnesota, Pennsylvania și Wisconsin (care împreună au 127 de voturi electorale), la care se pot adauga Texas, Iowa, Nevada, Ohio, Virginia și Colorado. În 2016, Trump a câștigat Florida, Carolina de Nord, Pennsylvania, Michigan, Wisconsin și Arizona.

Senatul

După cum indică anchetele sociologice, democrații au mari șanse să preia controlul camerei superioare a Congresului de la Washington. În acest moment, republicanii sunt majoritari în Senat, cu 53 de mandate, în timp ce democrații au 45, iar independenții – care votează în general cu democrații – sunt în număr de doi. (Camera superioară are 100 de membri).

Modelul economic al celor de la The Economist indica luni o victorie probabilă a democraților în lupta pentru controlul Senatului – 81% șanse pentru democrați să domine camera superioară a Congresului (47-58 de mandate), față de doar 19% șanse pentru republicani să rămână în control. La rândul său,  Princeton Election Consortium  a prognozat că democrații vor avea 53 de mandate, față de 47 de mandate pentru republicani.

Per ansamblu, democrații ar trebui să câștige cel puțin trei locuri deținute acum de republicani pentru a avea majoritatea – aceasta în cazul în care democratul Joe Biden câștigă Casa Albă, oferindu-i astfel vicepreședintei sale așa-numitul vot de baraj în Senat. Dacă Biden va pierde alegerile de președinte, democrații vor avea nevoie să câștige patru mandate de la senatorii republicani (și să le mențină pe cele actuale).

La cum se prezintă situația în momentul de față, mandatele a opt senatori republicani sunt în joc, în timp ce doi democrați ar putea să-și piardă scaunele în fața rivalilor din Partidul Republican. Alabama, Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Iowa și Michigan sunt statele în care cursele pentru Senat vor fi cele mai disputate.

Camera Reprezentanților

Comentatorii se așteaptă ca situația din Camera Reprezentanților să nu se schimbe foarte mult în urma alegerilor. În acest moment, democrații au o majoritate clară, cu 232 de mandate din totalul de 435. Republicanii dețin 197 de locuri, unul este al libertarienilor, în timp ce cinci mandate sunt vacante. În urma ascrutinului de marti, se estimează că democrații își vor extinde majoritatea în camera inferioară a Congresului american.

De exemplu, modelul electoral al ziariștilor The Economist îi creditează pe democrați cu 99% șanse să își păstreze majoritatea, în timp ce republicani au 1% șanse să producă o surpriză. Jurnaliștii prognozează că democrații vor avea 241 de locuri după alegeri, cu șapte mai multe decât ocupă în prezent și cu 23 mai mult decât este necesar pentru a avea majoritatea. Conform unor analize similare, Partidul Democrat ar putea ajunge să dețină chiar 261 de mandate în Camera Reprezentanților, o performanță notabilă. Republicanii se vor mulțumi cu 172-208 de locuri.

Scenarii post-electorale

Numărul extrem de mare de voturi prin corespondență, operațiunile de votare care vor dura mult mai mult decât de obicei din cauza regulilor de distanțare socială, dificultățile în numărarea voturilor trimise prin poștă, precum și reținerea celor doi candidați principali, Trump și Biden, de a-și recunoaște înfrângerea ar putea face ca numele următorului președinte al Statelor Unite să nu fie cunoscut în seara alegerilor și nici în primele câteva săptămâni de la scrutin.

Acesta este un scenariu foarte posibil descris de analiștii de peste ocean, care remarcă peisajul politic, economic și social diferit de tot ceea ce au cunoscut americanii în ultimele decenii. Pandemia de coronavirus, dificultățile economicem si protestele împotriva rasismului au toate șansele să contribuie la crearea unei situații inedite și haotice, a cărei rezolvare ar putea fi decisă în final doar printr-o decizie a Curții Supreme de la Washington.

Scenariul electoral în care americanii nu vor cunoaște câștigătorul alegerilor prezidențiale în seara scrutinului nu este unul nou. În 2000, cursa electorală dintre Al Gore și George W. Bush a fost decisă după 36 de zile de o hotărâre strânsă (5 la 4) a celor nouă judecători ai Curții Supreme. Numărul mic de voturi cu care Bush s-a impus în Florida a făcut ca, potrivit legilor din acest stat, numărătoarea voturilor să fie reluată. A urmat mai bine de o lună de bătălii legale între democrați și republicani, încheiate după decizia celei mai înalte instanțe din America. În final, Bush a câștigat Florida cu 537 de voturi, o marjă de 0,009%.

Dintre scenariile luate în calcul de analiști pentru seara alegerilor se numără:

* Joe Biden va câștiga detașat scrutinul. Dacă sondajele se dovedesc exacte și americanii intervievați nu mint, Biden este pe cale să se întoarcă la Casa Albă, acum în calitate de președinte. În acest scenariu, cu o victorie clară a democratului, Trump ar putea fie să-și accepte înfrângerea, fie să conteste rezultatul final (Team Trump ar putea cere renumărarea voturilor prin corespondență, respingerea unora dintre ele ori să conteste rezultatul în justiție).

* Donald Trump va fi reales președinte. Nu ar fi prima dată când omul de afaceri devenit președintele Americii ar produce o surpriză electorală de proporții. În cazul victoriei clare a lui Trump, Biden ar putea alege fie să-și recunoască înfrângerea, fie să aștepte o eventuală renumărare, să conteste unele buletine de vor, să apeleze la justiție etc. Cei mai mulți comentatori cred însă că, dacă diferența de voturi va fi mare în favoarea republicanului, candidatul democrat își va accepta galant nereușita și-l va suna pe Trump.

* Unul dintre candidați va fi în frunte în seara alegerilor, dar va pierde după numărarea tuturor voturilor. Nu este un scenariu de neglijat. Mulți comentatori au susținut că, în seara alegerilor, Trump ar putea să fie în față, deoarece susținătorii lui au mers la secțiile de vot și și-au exprimat opțiunea electorală în persoană. (Marea majoritate a studiilor indică că republicanii sunt mai dispuși să voteze în mod fizic decât democrații). După numărarea zecilor de milioane de voturi prin corespondență, Joe Biden va câștiga însă teren și, în final, va avea un număr suficient de mare de voturi electorale pentru a revendica victoria. Este greu de anticipat cum vor reacționa cei doi candidați în acest caz. Cel mai probabil, Trump se va declara câștigător în seara alegerilor, refuzând să accepte declararea ulterioară a lui Biden ca președinte. Dilema electorală va ajunge cu siguranță să fie lămurită de Curtea Supremă. (Varianta ca Biden să apară în frunte în ziua alegerilor, iar Trump să câștige în final este puțin probabilă)

* Cei doi rivali au fiecare 269 de voturi electorale. Conform celui de-al 12-lea amendament la Constituția SUA, dacă niciun candidat nu trebuie să aibă majoritate voturilor Colegiului Electoral, atunci Camera Reprezentanților îl alege pe președinte din primii trei clasați. Acest lucru s-ar întâmpla și în situația în care există o egalitate de 269–269 în Colegiul Electoral. Următorul Congres, care își va începe lucrările în ianuarie, va decide astfel președinția. Democrații controlează acum Camera Reprezentanților și sunt favoriți să-și mențină majoritatea aici și după alegerile din noiembrie. Dar, conform formulării celui de-al 12-lea amendament, nu majoritatea membrilor Camerei îl alege pe președinte, ci majoritatea delegațiilor din state. Aceasta înseamnă că reprezentanții SUA ai fiecărui stat se reunesc pentru a da un singur vot. Dacă se iau în considerare statele, republicanii au majoritatea a 26 de delegații de stat, în timp ce democrații controlează 22. Acest scenariu îl avantajează clar pe Trump și, dacă lucrurile se vor desfășura așa, este greu de crezut că Joe Biden nu va contesta rezultatul în justiție.

* Election Day nu va avea un învingător clar imediat la Casa Albă. Aceasta este scenariul vehiculat tot mai mult de analiști. Dacă Biden va fi declarat în final învingător, este foarte posibil ca amenințările lui Trump să fie reale, iar el să nu accepte rezultatul și să-și cheme suporterii să iasă în stradă pentru a face presiuni asupra oficialilor. După cum foarte bine este posibil ca afirmațiile sale să fie doar de spectacol, iar liderul republican să accepte că a pierdut și să plece de la Casa Albă fără prea multă zarvă.

Este de așteptat, de asemenea, ca în perioada de incertitudine până la lămurirea definitivă a rezultatului alegerilor, opinia publică americană să fie bombardată cu știri false, informații negative, declarații dubioase și controversate făcute de reprezentanții celor două tabere, precum și de campanii de dezinformare și manipulare desfășurate de adversarii externi majori ai Americii, Rusia și China.

* Cele mai proaste scenarii electorale sunt cele în care Trump sau Biden câștigă președinția, însă Senatul va merge la partidul advers. (Camera Reprezentanților va rămâne foarte probabil democrată). Acest lucru ar complica și mai mult situația actuală din America și ar putea duce la blocarea constantă a unor inițiative legislative. Biden va trebui să facă compromisuri serioase pentru a lucra cu un Senat majoritar republican. Dacă Trump va rămâne la Casa Albă, iar democrații vor domina Congresul, nu este exclus ca republicanul să fie supus, din nou, procedurii de destituire.