Brazilia organizează alegerile prezidențiale duminică, iar actualul președinte - Jair Bolsonaro ar putea fi înfrânt de liderul stângii braziliene și fost președinte Luiz Inacio Lula da Silva. Cele mai polarizate alegeri din Brazilia din ultimele decenii vor decide dacă se va întoarce la putere un fost președinte care a petrecut timp în închisoare pentru corupție sau un populist de dreapta care a atacat sistemul de vot și a amenințat că va contesta înfrângerea.

Aproape 148 de milioane de alegători, într-o țară cu o populație totală de 215 milioane, sunt chemați la urne pentru a vota în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care președintele ales în 2018, Bolsonaro (Partidul Liberal, PL), este într-o poziție defavorabilă potrivit sondajelor de opinie în fața principalului său contra-candidat, “Lula” da Silva (Partidul Muncitoresc, PT).

Un sondaj CNT/MDA publicat sâmbătă a indicat că Lula ar obține 48,3% din voturile valide, ceea ce îl plasează statistic la un pas de a obține jumătate din voturi, ceea ce ar evita un tur de scrutin dureros. Sondajul are o marjă de eroare de 2,2 puncte procentuale.

În cazul în care niciunul dintre cei 11 candidați nu obține mai mult de 50% din voturi, excluzând voturile albe și cele anulate, cei doi favoriți – aproape sigur Lula și Bolsonaro – vor merge la al doilea tur de scrutin pe 30 octombrie.

Sondajul arată că Bolsonaro a redus la jumătate din avansul lui Lula, care a scăzut acum la 7,9 puncte procentuale.

Alte două mari institute de sondare îl prevăd pe Lula învingător detașat.

Campania electorală a divizat Brazilia și a stârnit temeri cu privire la tulburări sociale majore în cazul în care Bolsonaro refuză să recunoască rezultatul scrutinului dacă este învins, așa cum a declarat de mai multe ori în cursul campaniei electorale.

Ales în 2018 cu 55% din voturi, Bolsonaro, un fost căpitan în armată, acum în vârstă de 67 de ani, a introdus inițial politici liberale în economie și în timpul pandemiei de Coronavirus a refuzat să adopte măsuri restrictive. În Brazilia peste 686.000 de oameni au murit de Covid, locul 2 după Statele Unite ca număr absolut și locul 3 după Peru și Indonezia ca rată a mortalității. Bolsonaro mai este acuzat că a nesocotit avertismentele cu privire la despăduririle din zona amazoniană, negând efectul acestora asupra încălzirii globale. El s-a declarat un campion al luptei împotriva socialismului și comunismului.

Deja, Bolsonaro, omul care a readus extrema dreaptă la putere în Brazilia, a anunțat că — precum Donald Trump — nu va recunoaște rezultatul în caz că va pierde. Bolsonaro, numit de unii un „Trump tropical”, atât pentru politica sa, cât și pentru metodele lui, va fi oare tentat de un scenariu inspirat de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 la Washington?

Público scrie că viitorul democrației este în joc nici mai mult, nici mai puțin, în aceste alegeri. Dacă Bolsonaro va pierde, estimează cotidianul portughez, președintele în funcție va contesta rezultatul și va „propune revenirea la dictatură”. În același context, un expert explică în The New York Times că ceea ce își dorește Bolsonaro este un haos permanent:

„Bolsonaro nu are nicio intenție să plece din funcție, indiferent de verdictul urnelor. Dar el nu se gândește la o lovitură de stat – pentru care ar avea nevoie de sprijinul elitelor și de pasivitatea oamenilor. Ceea ce vrea el este o revoluție.”

Bolsonaro are sprijin majoritar în jurul creștinilor evanghelici (denumire folosită în Brazilia pentru cei care nu sunt de religie catolică), al căror număr a crescut rapid în ultimele decenii, ajungând la circa 1/3 din populație, în timp ce Lula este mai popular printre catolici (care constituie ceva mai mult de jumătate din populație). Bolsonaro este mai popular în sudul și vestul țării și în rândul celor cu venituri mai mari, în timp ce fieful lui Lula este în nordul Braziliei, el fiind popular printre oamenii cu venituri mici.

Lula, fostul metalurgist, lider al Partidului Muncitorilor, ales de două ori consecutiv în funcția de șef al statului brazilian între 2002 și 2010, a parcurs un drum lung. Închis pentru mai multe acuzații de corupție în 2018, el a petrecut aproape un an și jumătate în închisorile federale, înainte de a fi eliberat, recâștigându-și drepturile politice și revenind .

Perspectiva unei crize constituționale în cea mai mare țară a Americii latine a creat îngrijorare pe plan internațional, în primul rând în Statele Unite, unde Senatul a adoptat o rezoluție cu vot bipartizan, în care “îndeamnă guvernul Braziliei să se asigure că alegerile din octombrie 2022 se vor desfășura într-un mod liber, corect, credibil, transparent și pașnic care să permită tuturor cetățenilor Braziliei să își exercite dreptul la vot.