Românii din diaspora care nu au votat deja prin corespondență sunt așteptați la urne, duminică, la alegerile parlamentare, în cele 417 secții de votare organizate în străinătate.

Un număr de opt formațiuni politice au depus liste de candidați pentru diaspora la alegerile parlamentare, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. În circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării vor fi aleși 2 senatori și 4 deputați.

Cele 417 secții de votare pentru alegerile legislative de duminică sunt organizate în peste 90 de țări, fiind cu 111 mai multe față de alegerile parlamentare din 2012 și cu 123 mai multe decât la alegerile prezidențiale din 2014.

Cetățenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscriși în Registrul electoral cu adresa de reședință în străinătate, își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoțite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reședinței: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu; pașaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu; pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.

În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din străinătate pot fi trecute persoanele care fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate și care nu figurează în listele electorale permanente ale secțiilor de votare din străinătate; personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, secțiilor consulare și institutelor culturale din străinătate; membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau reședința în străinătate; candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală externă.

Militarii, polițiștii și personalul civil român din instituțiile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională trimiși în misiune în teatre de operațiuni din străinătate își exercită dreptul de vot la orice secție de votare constituită în țara în care își desfășoară misiunea. Aceștia vor fi înscriși în lista electorală suplimentară și vor vota în baza pașaportului de serviciu.

O premieră în procesul electoral la aceste alegeri o reprezintă faptul că cetățenii aflați în afara țării au putut vota prin corespondență.

Românii din diaspora s-au putut înscrie în Registrul electoral până în data de 14 septembrie și au avut posibilitatea de a opta fie pentru a-și exercita votul prin corespondență, fie pentru a solicita înființarea unei secții de votare în localitatea de reședință.

Un număr de 4.561 de români din diaspora au votat prin corespondență, dintr-un total de 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic.

Vineri, Compania Națională Poșta Română a precizat că a predat către Biroul electoral pentru votul prin corespondență 4.561 de plicuri conținând voturile cetățenilor din diaspora, înscriși în Registrul Electronic, până în data de 8 decembrie, ora 24,00, cele mai multe provenind din Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franța (469) și Republica Moldova (414).

AGERPRES